Lagarul iubirii : Auschwitz

Capitol XXVII

,, Crede in tine ,,

Orice încercare e un pas spre succes. Luptă! Nu renunta nici când trebuie sa faci cel mai imposibil lucru. Ești stăpân pe mintea ta și pe corpul tau.

Spre surprinderea Gerdei , au ieșit din zona blocurilor sau a barăcilor . Fără mașină dar cu o încântare enorma. Fata arăta cu degetul spre soldati și tipa râzând..

- Uite.l pe ăla....oare are sotie? Nu știu ce sa zic...pare cam urâțel, adică eu una in niciun caz nu l.as lua.

- Taci , dulceață ! Ii ordonase Mengele amuzat..

- De ce sa tac?

- Poate te aude...il cunosc pe soldat..

- Ăuu...scuze soldățelule !

Josef chicoti dând ochii peste cap. Poarta Arbeit Macht Frei se vedea din depărtare in spatele acestora , semn că încep să se apropie de ieșirea principala a intregului Auschwitz. Un gardian înarmat îi observă și îi oprește. Mai mult pentru a afla cine este fata insă doctorul scoate permisul de ofițer și i.l inmânează.

- Mă iertați Herr Docktor că va deranjez . Poftiți permisul inapoi. Bineînțeles că puteți inainta. Doam....șovăie puțin ....Domnișoara cine este?

- Soția mea.

Privirea pe care i.a dat.o Gerda a fost una plina de șoc și confuzie . Gardianul , însă , incuviintează lasându.i sa mearga.

- Minți foarte frumos , soțule. Conteni ea batjocoritor.

- Sunt total de acord... soție.

In cele din urmă , au ajuns intr.o zonă pe lângă orașul Oswiecim. Mai exact o pajiște verde înconjurată de dealuri la fel de verzi. Ceva nou comparativ cu tipica pădure și lacul. Soarele bătea luminos iar vântul sufla domol. Scaunul cu rotile al Gerdei inainta greu printre iarbă așa că s.au așezat în umbra unui copac stând amândoi pe pufoasa pernă de smarald.

- Sincer îți spun...mă așteptam că ai să mă duci intr.un loc atât de impresionant.

- Doar nu te duceam in alt lagăr. Glumea el .

- Poate mă vei duce. Aș vrea să sar pe aici ca nebuna deoarece peisajul e superb..Insă .....

Mengele s.a ridicat și s.a îndepărtat puțin fluturandu.si degetele ....

- Vino la mine !

- Știi că nu pot , doctore....

- Cine spune? Bineînțeles că poți! Vino!

Deja de la prima tentativa de a-și salta picioarele , o durere enorma o lovi căzând înapoi. Mengele devenise nerăbdător așa că o apucase de mâini ajutand.o să meargă. Nici macar un pas ! S.a prăbușit în brațele lui.

- Voi sta in scaun cu rotile până la 100 de ani !

- Renunți ? Imposibil....Trebuie sa crezi in tine !

- Mi.as dori asta...mi.as dori sa nu renunț însă durerea , frica..

- Ignoră.le! Scumpete , imagineaza.ti că locul acesta e paradisul , eu sunt umbra puterii tale iar tu întreaga putere ! Poți să o faci !

- ...pot să o fac ....

Medicul îi dădu drumul mâinilor lasand.o fără niciun sprijin . Gerda strânse din dinți și încerca sa.si mențină echilibrul.

- Am reușit ! A țipat ea bucuroasa. Chiar am reușit! Dumnezeule !

- Nu degeaba sunt doctor ...Apropie.te încetișor ...

Fata avea dureri cumplite......le ignora. A făcut doi pași mărunți însă la al treilea a fost necesar să o prindă Mengele căci se dezechilibra.

- Destul pe azi...ii zise el culcand.o pe pamant .

- Macar e un inceput ....auch!

- Te doare , inteleg.

- Mai tii minte , doctore , când m.am lovit de tine pe peron ?

- Bineînțeles..foarte amețită ești. Din cauza ta semnasem greșit foaia. A răspuns Mengele zambind.

- Nici nu știam cine ești. Prima dată am zis că ești vreun comandant. Toată lumea îți asculta ordinele.

- M.ai puțin tu , rânji Josef .

- Până am auzit că cineva te.a chemat ,,Domnule Mengele,, . Sau atunci când ti.am aranjat gulerul gecii ăsteia naziste . Tot pe peron. Eram nebună rău iar tu te uitai atât de nedumerit la mine....

- ,, Mă scuzați , domnule. Probabil din vina mea ,, A imitat.o doctorul râzând.

- Ce bine mă imiți , doamne! N.as putea sa te imit la fel de bine...

- Incearcă .

- Eu sunt doctorul Mengele , șeful tuturor și cel mai de temut nazist . Astăzi vom face teste medicale în laboratorul meu super performant. Stai liniștită , cantareațo, că nu o sa te doară....decat foarte mult. Iubesc sa fiu arogant cu toți și rece. Frumusețea mea impresionantă le cucerește rapid pe femei.

- Mm...Se strâmba el. Ai avut dreptate , nu mă imiți bine. Stai nemișcată.....

- Poftim?!

Mengele rupe o floare rozalie , asemeni unei păpădii și o aranjează la urechea dreaptă a Gerdei uitandu.se gentil .

- Floarea îți oferă un aspect sublim , atât fizic cât și psihic , frumoaso.

- Preferam lalea salbatică ....însă îmi place și floarea de câmp.

- Deci , din cate cunosc eu , ai studiat pictura in.....

- Stuttgart , da.

- Așa . Vei putea sa.mi demonstrezi talentul tau printr.o pictură ? Orice tematica vrei tu...

- Sigur. Deja m.am gândit ce sa pictez.

- Perfect ...poate te voi lua sa fii pictorița mea personală.

- La ce te referi?

- In timpul numitelor ,,teste medicale,, , o sa pictez subiectul testului. Nu este ușor deloc.

- Sună interesant. Subiect adică om sau obiect? Sper că obiecte....

- Numai obiecte , promit . Grăi Mengele cu degetele încrucișate la spate.

,,Fii stăpan pe mintea ta și pe corpul tău. Daca ai încredere în tine , orice munte devine ceață ,,