Lagarul iubirii : Auschwitz

Capitol XVIII

,, Iubirea schimba tot ,,

Josef alerga , în același timp mai mult târând.o și pe Gerda după el. Nu zicea nimic. O tăcere apăsătoare și periculoasa. Fata , cu ochii întredeschisi, căsca și încerca.....nu isi putea da seama ce se petrece....de ce fuge....de ce noaptea...de ce cu doctorul?

    - Intra în mașină! I.a ordonat acesta deschizând portiera unei mașini de tip Opel , neagra.

Numărul de la mașină avea cele doua fulgere caracteristice SS.ului și svastica. Gerda a realizat , urcându.se , ca după semne , mașina ii aparținea lui Mengele.

Imediat pe drum a ațipit. Somnul încă nu.i fusese înlăturat complet. Chiar dacă zdruncinările nu îi permiteau sa doarmă  , a închis ochii , capul cazandu.i leneș .
    Josef si.a ferit cateva secunde privirea de la condus , uitându.se în oglinda retrovizoare la Gerda și zâmbind. El nu era obosit deloc....la fel de aranjat , parul frumos pieptănat si proaspăt bărbierit.

   Odată ajunși la locația ,,secreta,, mașina se opri. Medicul s.a întors cu fața la fată încercând sa o trezească...

- Trezește.te cântăreațo,  am ajuns !

Nicio reacție din partea ei ....A m.ai încercat odată...De data aceasta răstit

- Trezește.te,  am ajuns la laborator !

A tresărit țipând revoltata..

- Laborator?! NU!

Mengele râdea ieșind din mașină cu un aer flamboiant..

- Bună glumă, doctore - Spuse ea ieșind din urma lui. Unde ne aflam?

- Haide. Vei afla mai târziu...

A mers total curioasa prin lumina slaba a răsăritului. Foarte slaba.  Ceața îi îngreuna și mai tare vederea astfel se mai lovea de crengi , pietre. Era o pădure.

- De ce  suntem în pădure la , nu știu cât e ceasul , cred ca 5?? Te avertizez ca am invatat autoapărare dacă ai altfel de gânduri...știi tu..

- Știu,  și nu....Aici facem testele medicale...

- Ai un cabinet și în pădure? 

- Doamne ..chicoti Mengele...Da , am. Dar nu am în el decât o masa de autopsie și mai mult ca sigur vei sfârși tu pe ea dacă mai vorbești mult!

- Pai și atunci? Ce doctor nebun mai face niște teste medicale în pădure atât de devreme? 

- Respira adânc..

- Respir de când m.am născut...mor dacă nu respir...

- A , scuza.ma , e prea dimineață pentru tine și mna...încă nu ai creierul pornit...

- Bine ca îl ai tu , atotștiutorule ...Încrucișa mâinile Gerda mâhnită

- Reformulez : Inspira aerul acesta...oxigenul din pădure iți va curăța acroleina din plămâni...

A tras puternic în piept,  însă o tuse seaca i.a întrerupt procesul.

- Nici măcar la respirat nu te pricepi? A întrebat.o Mengele într.un mod batjocoritor..

- Bun..putem sa ne întoarcem dacă asta a fost tot?

- Fräulein...testele nu s.au încheiat..totusi..altii săreau în sus de bucurie ca au ieșit din lagăr...

- Alții ... eu nu. Tăcu un moment ,zărind ceva roșiatic în depărtare, urmat de un tipat ascuțit...LALEA SĂLBATICĂ!

A fugit printre copaci spre lalea dar fix aproape de ea , s.a împiedicat si a căzut pe iarba moale sângerând în zona frunții. Mengele si.a scos cravata și a acoperit rana ținând apăsat..

- Ai scăpat doar cu o leziune. Data viitoare poate te concentrezi și la mers ,nu la lalele sălbatice.

- Îmi bubuie capul! Ahh....Poți sa.mi aduci laleaua , te rog?E floarea mea preferata...

- Tu tot te gândești la laleaua aia ? Of , bine...Tine apăsat în continuare.

- Poftiți,  majestate. - Ii inmână floarea sarcastic.

- Mulțumesc din suflet..

- Ai fost ironica,  nu.i așa?

- Logic !

Soarele răsărea cu sclipiri molcome pe cerul pal. Ceața stridenta se risipea peste natura făcând un tablou minunat. Gerda admira cu cravata pe frunte cerul și superba ambianta. Intr.adevar , aerul acela curat nu se compara cu mirosul de carne arsa de la crematorii. Josef s.a așezat în fund pe pământul pufos curățându.si cizmele...

- Măcar în pădure lasă curățenia !

- Nu vreau sa văd nicio urma de verdeață pe ele. Oricum le voi lustrui în Auschwitz.

- Auschwitz ? Așa se cheamă locul ?

- Da...nu știai?

- Normal ca nu....In sfârșit pot sa le trimit o scrisoare părinților ca sunt în regula...Unde se afla poșta în.....Auschwitz?

- Poştă? - întreba el râzând - Nu exista nicio poștă. Dar părinții tai? Ar fi trebuit sa fie și ei cu tine ca doar...aveți aceeași religie.

- Au plecat cu alt tren..

- Câți ani au ?

- 50 / 48 de ani..

- Clara treaba....Le trimiți scrisoare cu destinația rai

- Poftim?!

- Draguțo....Dacă nu sunt în lagărul acesta , sunt la Belsen iar acolo....Nu are importanta...O sa.ti dai seama singura...Cum îi cheamă?

- Rudolf și Adele Rosenberg...

Mengele si.a luat carnețelul si pixul din buzunarul gecii și a notat câteva informații...

- O sa fac ce pot...

- La ce te referi?

- Probleme personale , mințise medicul.