Phoebe e mai pragătită ca niciodată să trăiască visul american din plin și tocmai pentru asta aplică pentru un job ca "mâna dreaptă" a șefului firmei de arhitectură Braun&Haller Inc. Ajunge să cunoască slăbiciuni, să-i între pe sub piele celui mai c...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Om dificil, om arogant, Friedrich. .
M-am trezit la o oră care nici nu credeam că există. Am pregătit puțin și mi-am făcut o cafea pe care am pus-o într-un termostat roz cu unicorni pentru a mă asigura că nu rămân fără sau că să răcește. M-am pus la volanul Chevrolets-ului gri și am condus cu răbdare spre noul meu job.
Am ajuns destul de repede așa că m-am dus spre recepționera brunetă pe care o tot văzusem în ultimul timp și i-am spus întocmai ce a spus și el aseară.
— Veniți după mine, vă rog!
Am semnat contractul nestând să mai citesc fiecare amănunt, apoi m-am dus să mi se facă poză pentru legitimația de acces pentru a nu mă mai înfrunta în fiecare zi cu gardianul de la întrarea în firmă.
— Faceți exact ce vrea când vrea, nu ieșiți din cuvântul său și totul va fi bine! îmi spune.
— Mulțumesc!
— Este un om extrem de dificil, iar eu îl văd doar din exterior. Succes! îmi spune știind deja drumul spre biroul său.
Am așteptat liftul gândindu-mă de ce toată lumea îl consideră un balaur cu zece capete. Îmi arătase aseară doar puțin din balaurul din interiorul său, dar sunt convinsă că îl va ține bine ascuns. Am intrat în lift și a fix atunci a apărut și el. Cu o pereche de ochelarii de soare care-i picau puțin pe nas acoperindu-i ochii ăia superbi, îmbrăcat într-un costum negru ținând într-o mâna un pahar de cafea și mergând drept spre lift.
— Bună dimineața! spune și își ațintește ochii spre recipientul roz în care-mi țineam cafeaua.
— Bună dimineața! răspund și observ că este mult mai înalt decât am crezut.
— Îți voi explica regulile de acum, spune simplu.
Mi-au fost deja explicate, Medusa.
— Te duci oriunde te voi trimite, fără niciun comentariu din partea ta, faci ce îți zic eu. Fără relații de orice tip cu vreun alt angajat, spune și își scoate ochelarii de la ochi mergând spre biroul său.
Îmi cerea, practic, să-i fiu slugă. Mi-a deschis ușa intrând în biroul nostru, de acum. Pasul le care l-am făcut a confirmat faptul că de aici încolo opt ore sunt în dispoziția sa făcând tot ce nu vrea el să facă, probabil, trimițându-mă după cafea sau cine mai știe ce.
