Fugind de amintiri

Capitolul 18 - " Ajunși în New York"

     Gadilaturi pe frunte, obraji si gat, ma fac sa deschid ochii somnoroasa, iar o voce joasa imi mangaie urechile. Privesc cu ochi mici in jur, debusolata, contempland decorul nefamiliar, ca mai apoi sa imi amintesc ca ma aflu in dormitorul avionului privat al lui Tamlin. Iar indignarea la gandul ca are un avion privat isi face din nou simtita prezenta.

- Urmeaza sa aterizam, somnoroaso, spune Tamlin, apucandu-ma de mana si zorindu-ma sa ma ridic de pe perna foarte confortabila.

- Nu putem sa mai stam putin timp? ma milogesc eu, nevenindu-mi sa parasesc caldura patului. 

     Tamlin se ridica in picioare, privindu-ma de sus, doar in boxeri, asa cum s-a culcat, iar eu imi musc buza de jos, lasandu-mi privirea sa zburde de-a lungul trupului sau de zeu, minunandu-ma de umerii lui lati si soldurile inguste, apoi de muschii pe care vreau chiar acum sa ma intind si sa ii ating, dar el imi taie elanul. Cu o miscare rapida arunca pilota de pe mine, iar pielea mi se face de gaina instantaneu la trecerea dintr-un mediu in celalalt, racoarea din avion lovindu-ma aspru in contradictie cu caldura linistitoare oferita de asternuturi.  

     La fel de agil ma apuca de mana dreapta si ma trage in fund, apoi jos din pat, facandu-ma sa ma simt putin ametita de viteza cu care s-a petrecut totul, eu fiind proaspat trezita din somn. 

- Nu mai bali uitandu-te la mine. Stiu ca sunt sexy, dar trebuie sa ne imbracam, spune el ranjind superior, ca de fiecare data cand ma surprinde privindu-l cu admiratie. Nemernicul.

- Nu baleam, mint eu, intinzandu-ma si pasind catre noptiera unde mi-am lasat hainele in urma cu cateva ore. 

     El deja si-a pus pantalonii pe el, incheindu-si nasturele si bagandu-si cureaua prin fiecare gaica. Da, am mintit, caci nu am cum sa nu balesc dupa el cand arata ca si scos din cutie dupa un somn de cateva ore, iar eu cel mai probabil arat ca un animal salbatic. Sunt si invidioasa pe deasupra. 

      Ma imbrac, usor stanjenita de privirile atente pe care mi le ofera, urmarindu-mi atent fiecare miscare.

- Cine baleste acum? il intreb eu, mijind ochii, iar asta ma face sa ma aleg cu o palma usturatoare peste fund. 

     Imi scapa un icnet de surprindere, iar Tamlin chicoteste si ma trage afara din camera.

***************

     Drumul pana la hotel in parcurgem in liniste. Tamlin a inchiriat o masina, special pentru a ne plimba prin New York. Cred ca linistea se datoreaza faptului ca sunt absorbita de privelistea din spatele geamului, ochii mei fiind acum mariti pentru a putea recepta fiecare detaliu al orasului in care ne aflam. 

     Ii simt adesea privirea lui Tamlin atintita asupra mea, intorcandu-si din cand in cand capul de la condus catre mine, dar nu reactionez in aceasta privinta pana cand mana lui se aseaza pe coapsa mea, de care ma strange usor pentru a-mi atrage atentia. 

- Atat de mult te atrage privelistea, incat nu ma mai privesti? Ma simt ignorat, spune el pe un fals ton jignit, provocandu-mi un zambet larg. Daca stiam ca o sa fiu eclipsat nu te mai aduceam aici. 

     Da din cap de la stanga la dreapta, dojenitor, apoi isi intoarce privirea ascunsa de ochelarii de soare catre drum. 

- Imi pare rau ca orgoliul tau masculin are de suferit, dar trebuie sa recunosc ca deocamdata am dat peste ceva mai interesant, il tachinez eu.

- New York-ul este mai important decat mine? ma intreaba, intorcandu-si capul spre mine si probabil ridicand o spranceana , ceea ce nu pot vedea. 

- Avand in vedere ca pe tine te-am mai vazut si am destul timp sa te mai vad si dupa zilele astea... Da, spun eu cu toate ca nu vorbesc in totalitate serios, caci sa fim onesti,  si el arata beton.