Fugind de amintiri

Capitolul 20 - "De ce mă minți?"

    

     Asternuturile calde si sifonate imi inconjoara trupul gol atunci cand ma trezesc, zambind datorita amintirilor din seara precedenta care mi se deruleaza in minte pe masura ce ma desmeticesc. Ma rasucesc in pat, intorcandu-ma catre partea lui Tamlin, pipaind mai mult orbeste asternuturile, fara sa-mi deschid ochii, in cautarea lui, dar tot peste ceea ce dau este un gol. Deschid ochii si constat ca a plecat din pat si o stare de dezamagire ma curprinde brusc, o senzatie ce seamana cu teama la gandul stupid ca dupa noaptea trecuta m-ar fi parasit, dar pe care mi-o alung rapid din minte, realizand ca sunt stupida. 

      Fix atunci isi face si Tamlin aparitia, pasind din baie in camera, proaspat iesit de la dus, cu un prosop infasurat in jurul taliei, taindu-mi respiratia. Asta clar este cea mai frumoasa priveliste pe care o poti vedea dimineata. Parul lui blond, acum umed este cu cateva nuante mai inchis, parand saten, in timp ce picaturi de apa i se scurg usor pe pieptul musculos, atingand delicat fiecare curbura ferma, coborand lent pana la marginea superioara a prosopului, iar eu imi doresc brusc sa fiu o picatura. 

     Merge catre masa de toaleta, de unde ia un pieptan, prilejul perfect pentru a-l mai privi putin in aproape toata splendoarea lui. Cand se intoarce inapoi catre baie, imi suprinde ochii deschisi si imi zambeste lenes.

- Te-ai trezit, frumoasa adormita? ma intreaba, trecandu-si privirea de-a lungul trupului meu mai mult dezvelit decat invelit, doar fundul fiindu-mi acoperit de o fasie de cearceaf, in timp ce restul corpului imi este dezvelit, avantajul meu aici fiind ca stau pe burta.

- Mhmm, marai eu,  tragandu-mi cearceaful mai bine pe mine si rasucindu-ma pe o parte.

    Tamlin lasa pe noptiera pieptanul si se reintoarce in pat, asezandu-se deasupra mea, sprijinindu-se in coate si sarutandu-ma delicat pe buze, de parca as fi din sticla si i-ar fi frica ca as putea sa ma sparg. 

- Neata, spune el intr-un final. 

- Neata, soptesc eu, apoi icnesc surprinsa cand Tamlin se lasa pe spate, tragandu-mi trupul deasupra lui. 

     Ma frichin putin pentru a ma aseza mai bine, iar el isi trece mainile dupa talia mea pentru a ma propti intr-un loc, iar tot ce imi ramane de facut este sa-mi asez mainile pe pectoralii lui ca la plaja pentru a-i putea privi fata. 

- Esti naravas de dimineata? il intreb eu, iar zambetul de pe fata lui se lateste. 

- N-am voie sa imi tin iubita in brate? ma intreaba ridicand dintr-o spranceana. 

       Isi ridica mana stanga si o trece prin parul meu, apucand o suvita si rasucind-o pe degetul aratator. 

- Presupun ca da, spun eu si ii plasez un sarut micut pe piept, in dreptul inimii pe care i-o simt batand ritmic. 

- M-as putea obisnui cu asta in fiecare dimineata, zice el deodata, cu o flacara aprinsa scanteindu-i in ochi, ceea ce ma face sa ma incordez din cauza intensitatii cu care a rostit cuvintele. 

       As vrea sa ii spun ca si eu simt la fel, dar nu o fac, ci aleg sa tac, luand in considerare ca este mult prea devreme pentru asa ceva, chiar daca eu sunt deja indragostita de el. 

      Ceva negru pe interiorul incheieturii lui imi atrage atentia si imi intorc capul instinctiv pentru a vedea mai bine ce este. Imi da drumul suvitei pe care o tinea cand vede catre ce privesc, iar ochii mi se maresc de surprindere la vederea cernelei negre ce alcatuieste ceva ce pare a fi un cuvant intr-un alfabet total necunoscut mie, dar foarte frumos, literele fiind rotunjite si alcatuite din bucle armonios legate una de alta. Un tatuaj pe trupul lui Tamlin este complet surprinzator, iar eu ii apuc mana pentru a-l putea analiza mai bine.