Adună-mă, Satana (boyxboy)

Capitolul 11

Ceasul suna. Ma întind inca pe jumătate adormit si apas butonul de oprire. Imi intredeschid ochii și dau cu privirea extrem de aproape a feței lui Noah. Înghit în sec, simțind cum respirația mi-se oprise. Imi cobor privirea spre pietul lui dezgolit, obrajii mei devenind roșii. Imi duc mâna la ochi si ma ridic in fund. Privesc prin camera, oftand.
-Angelo, hai sa dam dracu prima oră, mormăie satenul in somn si ma apucă de talie.
-N-nu, zic usor jenat atunci cand el își lipește abdomenul fierbinte de spatele meu dezgolit din cauza tricoului care se ridicase.
Îmi sărută lobul urechii. Imi musc buza. Tot ce făcea el..se simțea ciudat.
-Mhm, oricum mai stam 20 de minute in pat, chicoteste si isi plimba gingaș degetele prin parul meu.
-Voi întârzia.
-Te duc cu mașina, stai calm.
Isi așează o mână pe soldul meu si isi trece nasul prin parul meu. Aplica mici saruturi pe gâtul meu, lasandu-mi urme invizibile si fierbinți. Corpul mi-se incorda usor. Nici nu voiam sa imi pun intrebarea de ce se comporta asa. Dar nici nu voiam sa se oprească.
Se pune deasupra mea, afișând un rânjet tamp. Doar speram ca in momentul ăsta sa nu fiu mai roșu decat un rac. Isi coboară fața atat de aproape de a mea, încât ne atingem nasurile. Respirația sa imi ajungea pe gât, iar mirosul lui vag de parfum barbatesc facandu-ma sa imi musc obrazul pe interior.  Înghit în sec.
-Ai înroșit, zice si ranjetul de pe fața lui devenise mai pronunțat.
Imi lipesc fața de umărul lui. Ma simteam stânjenit, al naibii de stânjenit. Știa cum sa se comporte cu mine încât să mă dea peste cap si deja nu imi placea asta. Simțeam că lista aia a ajuns uitată si pierdută printr-un sertar. Degeaba am facut-o.
Imi mușcă gâtul, facandu-ma sa gem înfundat. Mușcă puternic, în timp ce o mână și-o plimba pe sub tricoul meu. Simțeam impulsuri ciudate și puternice din fiecare coltisor de piele pe care il atingea el.
-Dacă îmi lași un semn, te omor, șoptesc rușinat atunci cand el își ridică la aproximativ 30 centimetri fața în sus.
Zâmbi pervers si isi plimba gingaș buricul degetului mare peste locul unde m-a mușcat.
-Târziu, rânji multumit.
Ma ridic in fund iritat. Il împing putin si imi iau telefonul de pe noptieră. Ma holbez in reflexie, uitandu-ma insistent la ecranul telefonului. Deschid camera telefonului, uitandu-ma mai atent. Cand zăresc o urma rotundă, pronunțată si roșie ma uit furios la el. El chicoti.
-Spune ca nu iti place, râde.
-La naiba, daca va vedea cineva? Intreb îngrijorat.
El se uita fugar la telefonul meu care încă avea camera pornită. Un zâmbet se forma pe chipul lui.
-Fa poza la asta, zice sarcastic și isi lipi buzele de ale mele.
Ma sărută lent si calm. Ii simt buzele peste ale mele si incerc sa mi-le mișc la unison cu satenul din bratele mele. Ma impinse in pat, fara sa se dezlipeasca de mine. Imi scap telefonul pe jos, un zgomot sec umplu camera.
Fără să intenționez, ii inconjor talia cu picioarele.
Imi mușcă buza, trecandu-si degetele prin parul meu. Mi-l ciufuli si chicoti.
Cand plămânii noștri începură să cerșească aer, el se dezlipi de mine. Respiratiile ne erau dereglate. Pietul sau se ridica cu fiecare respiratie si inspiratie. In ochi avea o sclipire specială.
-Intarziem, șoptește pastrandu-si ranjetul specific pe buze.
Ardeam tot. Ma simteam stânjenit si idiot. Idiot pentru ca i-am acceptat jocurile idioate si meschine. Nu înțelegeam inca scopul lor, dar ma simteam prost sa-mi recunosc însumi chiar ca mi-a placut.
Dar al dracului sa fiu, a fost atat de greșit si ciudat, încât parca as repeta. Nu stiu ce este in mintea lui Noah, dar probabil este un haos mai mare decat in mintea mea.
Se ridica de pe mine, parcurgând lent drumul spre patul lui. Își ia câteva haine si se duce in baie.
Acum raman singur si confuz, în timp ce zambesc ca idiotul privind in gol.

~

Cand parcă mașina, se întinde spre mine si aplica un sărut timid pe amândoi obraji. Ma uit rușinat, dar schițez un zâmbet pe chip.
-Succes, angelo, zice si încuie mașina.
Intru in școală, fiind atent pe unde merg. Ma simteam cu capul in nori si nu voiam sa ma impiedic.
Ma întâlnesc cu Karen întâmplător. Dădea pe gât o sticlă intreaga cu apa, in timp ce își scria mesaje cu cineva si continua sa zâmbească la ecran.
-Hei, o salut si ma apropii de ea.
Ea își ridică privirea si isi baga telefonul in buzunar. Zâmbi usor si ma îmbrățișa.
-Hei, Nova. Cum ziua de ieri? Întreabă.
Dau din umeri.
-Bună. A ta? Incerc sa va conversatie.
Zâmbi, muscandu-si buza. Părea că se gândește la ceva..sau la cineva?
-La ce te gândesti? Sparg liniștea peste câteva secunde.
-La nimeni..ce e aia de le gât? Își arcuieste o sprânceana.
Simt cum sângele mi-se aduna in obraji. O ascund repede cu hanoracul.
-Cred ca am azi un test..
-Nu sari de la subiect, imi reproșa fata.
Imi apuca hanoracul si rânji cand vede ce am.
-Nu pot sa cred. Cine? Spune tot! Bate din palma entuziasmată.
Înghit in sec.
-Nimic, doar o fata, imi bag mainile in buzunar, privind podeaua.
-Nu ma minți tu pe mine. Cine? Repeta intrebarea, de data aceasta fiind mai serioasă.
-N-nimeni, imi acopăr fața cu palmele.
-Ce e in asta rușinos? Rase.
-O sa iti spun cand va veni timpul, mint si zambesc încurajator.
-Abia astept, bate din palme entuziamsta.