Adună-mă, Satana (boyxboy)

Capitolul 26

Ningea usor. Zăpada se lăsase într-un strat pufos si subțire pe pământ. Aud scartaitul veșnic al zăpezii sub greutatea pașilor mei si a bagajului pe care il duceam dupa mine.
Trebuia să mă grăbesc, deoarece altfel as fi pierdut autobuzul spre orașul meu.
Trecuseră 2 săptămâni mai rapid decat mi-as fi putut imagina, deoarece acum eram nevoit să mă întorc în orașul meu si sa imi petrec timpul cu bunicii mei. Nu aveam sa neg ca ma schimbasem aici, deoarece as fi preferat sa stau aici. Doar ca as fi fost prea nesimțit si totusi, timpul trecea mai repede decat puteai sa crezi. Si totusi, cine stie, poate avea să îmi placă.
Mai erau 5 metri pana la stație, dar reusesc sa vad autobuzul cum pleca. Incerc sa fug sa il prind, dar din cauza zăpezii alunec. Nu reusesc totusi sa car, deoarece ma prinde o mână.
Cand il zăresc pe Noah cu un zâmbet discret pe chip, inima imi ia la goană. Parca era iarnă, de ce a devenit cald atat de brusc?
Si totusi, ce făcea el aici? Nu il vazusem de atunci...de cand ugh, am facut-o. Fusese o seara nebuna, deoarece sărutul mai avuse si o continuare care si-a avut finalul dimineața cu mine fugind fara sa spun nimic.
Nu spuneam ca este doar vina lui, însă preferam sa il cred pe el vinovat. Nu stiam ce este intre noi, însă tot aveam impresia ca ma folosește.
Am plâns mult. Nici n-am prea dat la facultate si cand o făceam, il evitam. Noah încercase să vorbească cu mine, dar eu ca un bărbat adevărat, am fugit.
Putea el sa fie si cel mai sfânt de pe planetă ca tot nu as fi avut curajul sa ii zic ceva.
Însă acum, in ziua cand trebuia sa plec, deși pierdusem autobuzul, iar următorul era peste câteva ore, el apăruse din nou.
—Mulțumesc, spun scurt si ma ridic in picioare.
Incerc sa ma îndepărtez de el ca si cand nu l-am observat, dar satenul ma prinse de talie. Ma lipește de el si oftează.
—Poti sa nu mai fii încăpățânat si sa vorbim? Zise pe un ton calm, iar eu imi dau ochii peste cap.
Scap de mana lui si imi strâng manerul bagajului mai bine in palmă.
—Oh, tu erai? Ii raspund sarcastic. Scuze, as sta la vorba, dar o sa imi pierd autobuzul, ma pornesc cu pasi apăsați.
Însă dansul ma apuca de mână și ma trage dupa el. Nu ma puteam împotrivi, deoarece in cateva secunde ma aflam in mașina lui. Imi ia bagajul din mână si il aseza pe bancheta din spate.
Imi bag mainile in sân, privindu-l cum înconjoară mașina până ajunge la locul șoferului. Imi arcuiesc o sprânceana, simțind ca mor de cald datorită hainelor mele groase.
—Mai mult de 5 minute am. Poate pierd autobuzul, suier plictisit.
Se așează pe locul lui si porneste mașina.
—Nu o fa pe prostul, angelo. Oricum ai pierdut autobuzul. Te duc eu, zice si scoate masina din parcare. Vom avea timp si sa discutam, adaugă.
Imi întorc capul spre fereastră.
—Nu stii drumul, mai bine lasă. Ma duc cu autobuzul, incerc sa scap de această situație.
Noah nu ma asculta oricum si porni.
—Stiu mai multe decat crezi tu, ma informa.
Imi dau ochii peste cap si mârâi nemulțumit cand luă drumul corect. Idiotul.
—Despre ce sa vorbim? Pun intrebarea ironic, făcând o față nevinovată.
El imi arunca o privire fugara.
—De ce ma eviți?
Râd la intrebare. Imi scot fularul de la gât și imi dau geaca jos, tinand-o in poală. Ma rezem de geamul mașinii și ranjesc.
—Am învățat de la cei mai buni, ii reproșez schitand un zâmbet idiot.
Noah bate cu degetele in volanul mașinii, gandindu-se.
—Ce referința seacă la mine. Cel putin eu nu mint oamenii in fața, scuipă ultimele cuvinte ca pe o înjurătură.
Pufnesc iritat.
—N-am nici cea mai mica idee despre ce vorbești, ii zic sincer si nervos.
Poate vorbea despre faptul că eu si Clarissa nu suntem împreună, dar nu vad ce problema este asta. Ok, poate l-am mințit, dar doar pentru ca ma enerva cu Maia lui. Bine ca s-au despărțit, oricum era o proasta si nu il merita. [Nu, Maia, tu nu esti o proasta hahah te iubesc daca ai ajuns sa citesti pana aici -pt prietena mea xD]
—N-ai nici cea mai mica idee? Oh, angelo, e atat de usor sa uiti faptul că te-ai prefăcut totul timpul? De ce nu mi-ai zis in fața ca nu ma suporți? De ce nu mi-ai zis in fața ca iti este frica de mine? De ce ai spus toate astea pe la spatele meu si nu mi-ai zis in fața? Ma intreaba nervos, concentrat pe drum.
Ma întorc spre șaten, confuz.
—Nu este nimic adevărat, ii răspund iritat.
El pufnește.
—Nu stiu ce este adevarat sau nu, dar Maia mi-a zis doar ce i-ai spus tu ei, imi raspunde usor mai calm.
Râd sec.
—Habar nu am ce ti-a zis Maia, dar tot ce iti pot spune eu este ca tipa umbla cu mine doar ca sa se apropie de tine. Nu stie nici cati ani am, darămite orice altceva.
Noah ma ascultă si tace pentru câteva secunde.
—Deci m-a mințit doar ca sa nu am eu șansa să îți spun tie ca te plac? Credeam ca ma urăști....râde forțat, deși se vedea ca se simțea prost.
Incep si eu sa râd.
—De-ai ști ce simt eu pentru tine, zic si ma întorc spre geam.
Afară ningea atat de calm. Noah conducea liniștit, iar pe strada erau putine masini.
—STAI, MA PLACI? Ma întorc brusc spre saten.

——————

haha, până la urmă am gasit o idee:::::)))))) n am gasit nimic, am decis să dau skip  la 2 săpt si sa ma duc direct la partea mea fav: vacanta de crăciun hehe