Adună-mă, Satana (boyxboy)

Capitolul 33

Și totuși, când imi deschid ochii, el nu era. Patul era rece, asternuturile amestecate in bratele mele, iar camera înecată în liniște.
Ma ridic in fund, privind peretele din fața. Simt un fior rece pe spate, iar eu ma cobor din pat. In vârfurile degetelor ies din cameră. Un miros ciudat de delicios imi ajunge direct in plămâni.
—Noah? Ii soptesc numele precum o intrebare si imi croiesc drum pana la bucătărie.
Imaginea satenului, gatind, la bustul gol mi-se contura pe retină, facandu-mi sângele sa imi ajunga in obraji.
Se rezema de blat, vorbind la telefon. Ma zări si ma salută cu un zâmbet.
—Mhm, azi nu pot, insa voi vedea mai târziu, spune persoanei de la celălat capat al telefonului.
Ma apropii de el cu pasi lenți, privind curios ce gatea. Își ia la revedere de la persoana data, închide apelul si așează telefonul pe masă.
—Hei, angelo, ma salută. Ma gândeam sa pregătesc dejunul, chicoti si se întoarce spre tigaia unde pregătea pastele.
Imi trag un scaun care se afla paralel de el. Imi susțin capul in palme și ii examinez spatele.
Deși visul nu imi dădea pace, deoarece imi dădea impresia ca este real.
—Și...Cum ai dormit noaptea? Incerc sa vad daca pot scoate ceva de la el.
Se îndreaptă spre frigider, de unde scoase celelalte ingrediente.
—Cu tine in brate, excelent. Ca un urs, ranjeste si imi arunca o privire furisa.
Deci a fost un vis. Dacă ar fi plecat undeva, mi-ar fi spus, cred. Încă nu sunt in totalitate sigur, deoarece părea prea real.
Continuă să gătească, apoi se întoarce spre mine.
—Azi are loc procesul de judecată pentru bunicii tai. In calitate de victimă, trebuie sa fii, ofta.
Ma strâmb.
—Păcat, as fi preferat sa nu mai dau ochii cu ei.
Noah se apropie de mine si ma sărută gingaș pe tâmplă.
—Îmi pare rău, șopti. Insa vom pleca cat se poate de repede, apoi putem face ce vrei tu, zâmbi trecandu-si degetul arătător peste linia maxilarului.
Ma întind si il sărut apăsat pe buze, contopindu-mi degetele cu ale lui.
După ce ne despărțim buzele, se întoarce inapoi la tigaia lui. Pune pastele in doua farfurii si se întoarce pe vârfuri. Imi așează mâncarea in fata, facandu-mi semn sa gust.
Il ascult.
—Chiar gătești bine, il complimentez cu gura plină.
Satenul rase scurt si incepe sa mănânce si el.
—Povesteste-mi despre viața ta, ii spun visător, privind imaginea de la geam.
Sa creada el ca am uitat discuția de ieri.
—Hm, pai părinții mei au murit cand aveam doar 10 ani. Tin minte ca intrasem in ceva porcărie de depresie. In fine, am rămas doar eu si Zen. E fratele meu mai mare cu 9 ani. Nu suntem atat de apropiați, însă în ultimul timp am inceput a vorbi mai des si cred ca e bine. Dânsul ma întreține, deoarece conduce firma familiei si e chiar un frate bun. Nu stiu ce sa iti mai spun, chicoti.
Imi ridic sprâncenele uimit.
—Nu ai părinți? Scuze, murmur stânjenit.
Rase si lua o gura din paharul de apă.
—Cât timp te am pe tine, n-am nevoie de altcineva. Dacă nu îi pierdeam, probabil era sa devin ceva afurisit pentru care doar banii contează. Deși nu am dus lipsa de nimic, chiar si dupa moartea lor, oricum am invatat cat de importanti sunt oamenii, imi mărturisește jucandu-se cu mâncarea prin farfurie.
—Și acum esti câteodată un afurisit. Te-am urât prima dată când te-am văzut.
Rânji si duse furculița cu paste in gură.
—Ăsta era scopul meu. Înainte de dragoste, este ură, chicoti, facandu-ma sa il înjur în gand.
Imi scot limba la el, rezemand un zâmbet pe buzele sale.
—Și care e faza cu relațiile? Multe fete mi-au spus ca esti o bestie in pat, murmur amuzat.
Își arcui o sprânceana si lăsă furculița pe farfurie.
—Și nu sunt, angelo? Rânji.
Imi acopăr fața cu palmele.
—Uneori vreau sa te bat, ii recunosc, iar el incepe sa râdă.
—Păi, incepe scurt, a fost o faza acum 2 ani. Era o fata, mhm. Eram îndrăgostit rau de tot de ea, plus ca era si serios. Ne gândeam si la căsătorie. Dar s-a întâmplat ceva, iar ea a zis ca nu mai vrea sa aiba de-a face cu mine. După ce a plecat, am fost al naibii de furios. Unii cand sunt furioși mănâncă, alții beau, insa eu făceam box ca sa scap de toata tensiunea. Apoi mi-am promis sa nu ma mai îndrăgostesc niciodata, iar ca sa ma mint singur, am inceput sa le-o trag tuturor fetelor care imi făceau cu ochiul. Apoi ai aparut tu si m-ai dat peste cap, spune pe un ton serios care imi dădea fiori.
—Dar ce s-a întâmplat? Pun intrebarea.
Își mută privirea, uitandu-se la un punct mort din perete. Se ridica brusc de la masă și lua farfuria goală din fața mea.
—Întârziem, haide sa ne îmbrăcăm.
Il privesc suspicios, insa ma comformez. Il urmăresc pana in dormitor, iar el incepe sa caute prin dulapul lui. Umblu si eu in bagajul meu, scoțând un costum. Îl cumpărasem la început de an pentru sfârșitul anului, deoarece imi imaginasem ca as fi prea ocupat ca sa reusesc cu adevărat. Plus ca era si mai convenabil la pret.
Cand ma întorc spre saten, era deja dezbrăcat, rămânând în boxeri. Ma apropii subtil de el si imi asez palmele reci pe spatele lui. El tresare si se întoarce fulger spre mine.
Incep sa rad si sa fug prin camera cu el pe urmele mele.
Ma prinde talie si ma lipește de abdomenul lui, chicotind.
—Nu te juca cu focul, te arzi, șuieră in urechea mea si imi mușcă puternic gâtul.
Scap un geamăt incontrolat. Simt cum ranjeste pe pielea mea, plimbandu-si degetele fierbinti pe pielea mea.
Ma uit in oglindă la semnul pe care mi-l-a facut. Mă uit urat la saten si pufnesc.
—Doare, murmur atingând vânătaia care deja se forma.
—Scuze, ranjeste.
Ma întorc si ma arunc peste el. Se dezechilibreaza si cade pe podea, un suspin parasindu-i buzele. Incep a râde și imi scot limba.
—Răzbunare! Ii strig in fața.
Își ridică sprâncenele, zâmbind.
—Atat de mult ma dorești? Pune întrebarea, făcând semn cu ochiul.
Cazusem fix peste zona lui intimă. Ma inrosesc si ma ridic de pe el.
—Du-te dracu, murmur si ma întorc inapoi la îmbrăcat.
Peste câteva minute eram deja gata. Ma întorc spre el si aproape imi cade maxilarul la podea la cat de bine arata el in costum.
—Este macar legal sa arate atat de bine pe tine? Ma plâng.
Ma îmbrățișa pe la spate si isi lăsă bărbia pe umărul meu.
—Ti-as putea pune aceiasi întrebare. Dar haide sa ne grăbim~
Imi lua palma in a sa si iesim din apartament.
—Spui asta doar pentru ca esti iubitul meu, murmur nemulțumit, iar el zâmbi.
—Repetă ce ai spus, imi șopti la ureche, intrând în lift.
Imi bag mainile in sân.
—De ce? Il privesc confuz.
Imi înconjura talia cu mâinile lui și isi baga nasul in parul meu.
—Pentru ca suna bine "iubitul meu", imi spuse suav, facandu-ma pentru a suta oară sa rosesc.

~

—Ai emotii? Ma întreba, tinandu-ma strâns de mână.
Da, aveam. Era sa ii vad prima data pe cei doi dupa ce aproape m-au omorât.
Palmele imi transpirau groaznic, iar hainele mi-se păreau prea grele. Singurul meu relief era bărbatul din dreapta mea. Doar un zâmbet si ma simteam in siguranța. Doar sa ii simt mâna în a mea si ma simteam protejat. Doar sa fie acolo si simteam ca totul va fi bine.
Ma rezem de masa din fața mea, realizând că locurile martorilor si respectiv victimelor nu erau deloc confortabile.
Noah ma sărută gingaș pe tâmplă, șoptind ca "va fi totul bine".
In momentul cand ii vad pe cei doi bătrâni intrând în sală, îmbrăcați în ceva pijamale portocalii si cu cătușe la mâini, ma simteam atat de vinovat.
Aveam impresia ca eram un nepot oribil care nu își rasplatea bunicii la justa lor valoare.
—Au avut grijă de mine atatia ani, n-nu pot, ma bâlbâi, simțind cum ochii mi-se umpleau de lacrimi, iar gâtul sa ma usture.