Nu renunța, te rog!

Epilog

— Lola în momentul ăsta trebuie să te oprești! Mă auzi? Da de unde să facă femeia asta o dată cum zic și eu. Fuge mâncând pământul și nu prea pot ține pasul cu ea. Și chiar dacă e din nou gravidă femeia asta e o minune. Dacă la primele două nici nu putea să se dea singură jos din pat, acum e ca o căprioară.

— Lolaa, scad tonul vocii ca și când nu mă simt bine și o văd că se oprește în loc. Pun mâna la inimă și focoasa mea soție fuge într-un suflet la mine. Trebuie să joc până la capăt, așa că las capul în jos și cu mâna liberă mă sprijin de genunchi. Cred că mă va omorî, dar îmi asum asta.

— Iubire ești bine, strigă frumoasa mea și mi se rupe sufletul că trebuie să îi fac asta, dar ea a vrut-o. Toată dimineața m-am rugat de ea să îmi spună sexul copilului și nu a vrut. M-a torturat și acum e rândul meu.

     Am mai avut crize de genul, ca atunci când era Lola gravidă, să mă supere inima, dar doctorul m-a asigurat că e din cauza muncii și a stresului. Dar de când ne-am mutat în casa lui Mateo, viața noastră a devenit normală. Bineînțeles că o mai tachinez câteodată și o supăr, pentru că sexul cu ea e bestial atunci. Își varsă toți nervii pe partidă și eu nu pot să fiu decât mulțumit.

       Ajunge lângă mine și când e suficient de aproape, o prind în brațe și o țin captivă. Când privirile ni se intersectează, strălucirea din ochii Lolei mă fac să mă năpustesc asupra buzelor ei. O sărut cu foc și îmi răspunde, ba chiar mă întărâtă mai mult și când vede că e suficient mă mușcă de buză.

— Asta să îți fie învățătură de minte. Nu ai voie să te joci așa cu inima mea, am crezut că ți-e rău! Îmi mângâie fața pentru o clipă, apoi devine din nou furioasă și mă plesnește ușor peste față. Chiar voiam să îți zic sexul copilului, dar acum vei aștepta până nasc. Râde diavolița și eu încep să număr cât mai am până naște.

      Socotesc în minte, adun și îmi dă cu virgulă.

— Adică tu, vrei să îmi zici că nu îmi spui nimic timp de 26 de săptămâni? Mă încrunt și mă întorc cu spatele, fac pe supăratul, merge de fiecare dată. Simt cu brațele Lolei îmi cuprind spatele și palmele ei se unesc pe abdomenul meu.

      Își sprijină capul pe spatele meu și mă sărută ușor, mii de fiori îmi cuprind corpul și prietenul din pantaloni îi simte prezența, așa că își face apariția. Îmi știe toate punctele vulnerabile și profită de ele la  maxim, și continuă într-un ritm destul de lent și periculos.

      Îmi atinge fiecare parte din corp, de la abdomen până la coaste și urcă în sus spre piept și iar coboară. Mă chinuie pentru că știe că ceea ce face mă înnebunește. Închid ochii și mă bucur de fiecare atingere în parte. Are puterea de a mă ridica la cer și o știe prea bine.

— Dacă te întorci, îți spun sexul copilului! Mă testează, dar nu cad eu așa de ușor în capcana ei. E șireată, dar de 5 ani de când locuim împreună în casa lui Mateo, îi intuiesc fiecare mișcare. Nu mă las păcălit și continui.

— Îmi spui acum sau nu mă întorc! Hotărârea din vocea o face să dea înapoi.

— Iubire, ca să ai pereche, ce ar trebui să nasc? Continuă cu ghicitorilor, așa că mă pun pe socotit.

— David și Hope, deci ca să fie pereche, ar trebui să avem gemen.. cuvintele mi se opresc și nu mai pot deloc continua.

— Gemeni, fată și băiat! Continuă Lola fraza. O iau în brațe și mă învârt cu ea. Doamne, sunt în culmea fericirii!

— Tati, las-o, vrei să vomite pe tine? David își face apariția, semn că a terminat cu antrenamentele. Băiatul ăsta a dezvoltat o pasiune pentru balet. El și Bela sunt minunați, formează o pereche cum numai la televizor vezi.