Nu renunța, te rog!

Te vreau lângă mine!

   

          Mi-e îngrozitor de cald și simt furnicături peste tot. Se simte așa de bine...
   Nick! Motivul pentru care corpul mea a luat-o razna. Mâna lui se plimba peste tot. Trasează cercuri, sărută și mă simt plină de fiori. Aș vrea să nu mai plece niciodată și să ne trezim așa în fiecare dimineață.

 
       A ales să păstreze distanța și nu am înțeles niciodată de ce!

      Știu că îi e dor de mine, la fel cum și eu îi duc lipsa. Se vede după cum mă privește, că tânjește după atingerile mele. Mă dorește cu toată ființa lui.  Atingerile suave mă fac să vibrez , fiecare centimetru din mine strigă să nu se oprească.

          Mă agăț de speranța că într-o zi va veni și va rămâne pentru totdeauna așa cum a și jurat. Acum prefer să mă las purtată de val și mă dăruiesc cu totul.  Nu vreau să pierd o clipă din cele în care suntem împreună.

          — Nick... Dar nu mi-a ieșit cum aș fi vrut , pentru că nici bine nu mă întorc, se năpustește asupra mea.
Mă sărută și mușcă din buza de jos, sugând și lingând. Eu nu fac decât să îl stârnesc mai tare, gemând peste buze. Mintea și corpul nu mai lucrează demult împreună.
    Prefer să mă cuibăresc la pieptul lui, așa cum o fac de fiecare dată când își face apariția și mă posedă. Nu am putere să mă împotrivesc și nici nu vreau.

    Îmi amintesc că micul prinț când se trezește, prima data, vine și îmi dă un pupic pe nas.  Nu as vrea să ne găsească așa. Transpirați și excitați la maxim, sau Doamne ferește, altfel...

         — Nick, stai! Te rog , opreste-te! Glasul sugrumat nu mă ajută deloc , îl văd că se încruntă și dă să zică ceva.

     Îmi așez degetul pe buzele lui și cu ultima fărâmă de rațiune care o mai am, încerc să îl opresc. Dacă nu o fac acum s-ar putea să nu mă mai controlez nici eu.

     — Ascultă-mă! Chiar nu vreau să... Și mă oprește cu un sărut. Nici nu am timp să reacționez, mâna lui se poziționează pe spatele meu si mă mângâie ușor de sus si coboară și coboară, facându-mă să îi rostesc încă odată numele. Dar de data asta, așa cum mi-am și propus, hotărât.

  
         — Dacă nu ai de gând să mă asculți, le leg! Mă așez în genunchi lângă el și îmi încrucișez brațele la piept. Ești...

      — Sunt îndrăgostit de tine iubirea mea! Mă oprește cuprinzându-mi cu mâinile fața.  Sunt înnebunit după tine.  Nu știu ce îmi faci femeie! Dar atunci când sunt în preajma ta nu mă pot abține să nu te sărut. Să nu îți mângâi fiecare centimetru de piele. Îl simt cum se înfioară lângă mine și asta nu face decât să mă pierd iar și iar.

        —  Mă faci să tremur atunci când mă privești. Stiu că și tu mă iubești și mă vrei. De ce vrei să mă opresc? De ce mă alungi când te doresc atât de mult? Te vreau lângă mine! Nick murmură cuvintele iar eu îi sorb fiecare cuvânt  în parte.

        Nu pot să nu scap un mic chicot la cele auzite. Credeam că nu îmi mai împărtășește iubirea și mă vrea doar pentru plăcerea trupească. Însă m-am înșelat.

         — Prostuțule, dar cine a zis că te alung?! Îi sărut un ochi.. Cine vrea să te oprești? Și îi ofer același tratament și la cel de-al doilea. Mă apropii încet de urechea lui și îi mârâi in ureche:
   
       — Putem continua mai târziu căci acum David se uită la noi și nu cred că vrei să îi explici cum se fac copiii!

      Îl văd cum tresare când aude numele lui David, și nu-mi pot opri chicotele. David încă se freacă la ochi, deci nu a văzut mai nimic.

       Se dezlipește de mine, pentru a-i face loc  micului prinț. Îi ciufulește părul deja răvășit și îi sărută creștetul.  Nu am fost de ceva timp în această formulă. Îmi scapă o lacrimă , dar Nick observă și o șterge repede.

     — Azi nu, puiule! Nu ai voie să fii tristă! Mă trage în brațele lui unde se afla deja fiul nostru și ne pupă pe amândoi.

        Nu cred că este împlinire mai mare decât să stai în brațele ființei iubite.

        — David, cred că mami are nevoie de tratamentul special... Zâmbetul ștrengar ce îl afișează nu poate aduce nimic bun, așa că îmi cuprind corpul cu brațele. Știu ce înseamnă tratamentul special.
 
        Când eram gravidă, din cauza "problemelor" - soacră-mea-, eram mai tot timpul tristă, așa că Nick îmi aplica tratamentul special: mă gâdila până nu mai aveam aer!

      —  O Doamne, vă rog! Fac ochii mari către băieții mei și încerc să îi impresionez.  Hai băieți știți că vă iubesc cel mai mult pe lumea asta! Mă maimuțăresc în ideea că mă vor lăsa în pace.  Nici bine nu termin, că mâinile băieților mei deja își croiau drum spre pielea mea. 

       Erau amândoi un zâmbet, iar eu nu mai putea din cauza chicotelor ce îmi părăseau buzele încontinuu. Printre zâmbete am putut să îmi trag puțin sufletul și să rostesc ceva. Sugrumat ce-i drept , dar am reușit.

        — Dacă promiteți să încetați, vă fac clătite! Ce ziceți? Și le fac gingaș din ochi.

       —  Daviduțu, eu propun să nu ne lăsăm cu una cu două! Zâmbește Nick și cunosc zâmbetul ăla dintr-o mie. Își fac cu ochiul și se întorc spre mine.

        — Mami! Se pisicesc pe lângă mine, cu condiția să ne lași să te ajutăm în bucătărie. Băieții ăștia sunt imposibil de drăguți când își propun și nu ai cum să îi refuzi.

        —O nu... Asta nu, vă rog !
Nici nu termin bine și dragii de ei o și tușnesc în bucătărie, cu gura până la urechi.

       E dezastru când cei doi își oferă ajutorul. În urma lor rămâne prăpăd și eu nu fac decât să zâmbesc știind ce mă așteaptă.

       Oftez și în cele din urmă mă alătur trupei vesele din bucătărie.  Erau deja echipați cu bonetele pe cap și șorturile pregătite special pentru aceste evenimente.

       Să înceapă distracția!!

mulțumesc ancaramona19 , acest capitol îți e dedicat.

Voi încerca să pun în practică sfaturile de la tine.

Coperta e superbă.

Merci beaucoup pentru sfaturi