Du-te, Vino (FINALIZATA)

Capitolul 5

<<<Întâlnirea>>>

Din când în când îmi duc privirea spre ceasul de pe mâna şi era tot mai târziu dar nici gând de afurisitul blond semn că tot lucrează. Nu îmi venea să cred că din prima zi am stat deja 4 ore peste program. Decid că e timpul să îi spun vreo două aşa ca arunc hârtiile pe masă şi plec cu paşi repezi. Nici bine nu dechid uşa că ne izbim unul de celălalt, el prinzându-mi ambele brațe pentru a mă susține. Privirile noastre se intersectează şi aproape mă scufund în ochii aceia albaştri ce au o strălucire aparte. Ce tot zic eu aici, vorbim de arogantul maniac al contolului nici gând fata.

-"Putem pleca?" îi spun răstindu-mă la el şi observ cum îşi aranjeaza sacoul puțin dregându-şi gâtul cu un un fel de tuset

-"Tocmai de asta voiam să bin la tine. Mâine la ora 9:30 avem întâlnire cu asociatul meu. Este important ca el să accepte propunerea noastră aşa că totul trebuie să fie impecabil"

-"Dacă tot este asociatul tău de ce te preocupi atât?" Eram foarte curioasă cum unul ca el poate avea puțină frică de ceva

-"Nu este treaba ta." Acum pleacă aştept pe cineva!" mă smuceşte puțin şi eu icnesc punând mâna în locul în care el mă ținuse cu a lui.
Reuşesc să plec cu capul sus şi îl înjuram în minte auzind paşi lui în urma mea. Îmi iau geanta şi plec spre lift în care urc fără să privesc în spate.
Nici bine nu se deschid uşile că dau nas în nas cu o roşcată maschiată strident dar nu foarte vulgar ce îmi zâmbeşte şi pleacă în lift.
Incredibil ce tip e acesta, chiar nu o poate duce măcar acasă. Ah da ce tot zic eu nu e treaba mea.

Extrag din geantă telefonul şi apelez un taxi ce nu durează mult şi ajunge. Nu aveam dispoziția necesară să merg acasă aşa că decid să merg în barul unde lucrează Anny.

Ajunsă în fața localului plătesc taximetristul şi cobor închizând portiera. Pătrund înăuntru unde muzica se aude încet şi merg direct spre bar aşezându-mă pe un scaun

-"Hei străino!" îmi salut prietena care îmi face semn din mână să aştept fiind destul de ocupată cu brunetul de la bar ce îi zâmbea încontinu

-"Hei ce îți dau?" Cred că şi ea era surpinsă să mă vadă aici, de obicei nu sunt genul meu de localuri, da ştiu mereu am fost  tipul carte şi carte şi iar carte

-" Un suc natural. Ştii ceva de Sam nu răspunde la telefon?" Aştept ca ea să îmi toarne sucul în pahar şi încerc să obiectez  când adaugă nişte vodka dar nu prea îmi iese

-"Acum câteva ore a aterizat avionul lui Ector şi au o cină romantică." îmi dau ochi peste cap şi beau o înghițitură din bautura creată de ea. Sincer nu era chiar aşa rea. Sam şi Ector sunt împreună din primul an de liceu, nu ştiu cum au reuşit să stea împreună tot acest timp şi tot  nu se satură unul de celalalt. Încă îmi aduc aminte cum se fâstâcea când îl vedea pe holurile şcolii şi el o ignora până într-o zi când şi-a făcut curaj şi sa dus la el imvitândul la un suc. În acea întâlnirea ea la prins în farmecele ei şi de atunci au fost mereu împreună.Măcar ea a avut noroc dintre toate 3 eu şi Anny fiind încă burlăcițe în cautarea prințului care nu mai vine.

Observ cum tipul de mai devreme o chiamă iar la el şi eu îi fac semn că poate să meargă liniştită. Aceasta pleacă şi rămân în partea mea de tijghea cu paharul în mână. Observ cu coada ochiului cum tipul   îi  tot făcea ochi dulci şi Anny îi răspunde avansurilor lui. M-am simțit brusc jenată de prezența mea aici probabil punând-o în dificultate în a alege aşa că e timpul să plec.