Capitolul 7

819 51 0
                                    

<<< Dulce & Amar >>>

Nici nu am realizat cum timpul a trecut având o mulțime de dosare de controlat, şi  o mulțime de şedințe deirganizat. Şi uite aşa realizez că este trecut de ora 21:00. Nu puteam să cred că mă evita-se tot acest timp după cele petrecute în birou. Îmi plimb privirea prin încăpere şi realizez că eram singură aşa că îmi fac curaj să merg la el.

Probabil din stres uit să bat la uşă şi intru dând peste el ce stătea pe scaun cu o brunetă deasupra. Nici nu trebuie să explic ce făceau că îmi era ruşine şi mie. Doamne dumnezeule de ce am venit aici?!

-"Fetiță dar tu chiar nu ai maniere? Ieşi afară!" urlă la mine în gura mare şi eu tresar. Fiind bulversată de ceea ce am văzut nici nu am realizat că eram împietrită în fața lor.

-"Scu... Scuzați-mă" reuşesc să spun cu o fărâmă de glas mai mult bâlbâindu-mă. Ies cât mai repede posibil trântind uşa în spatele meu.
Este incredibil nemernicul, îşi bate joc de mine în ultimul hal. Astăzi mă săruta şi acum asta.
Iau geanta de pe scaun şi plec cât de repede îmi este posibil cărte lift. Trebuia să plec de aici, nu puteam să gândesc rezonabil.

Afară timpul era urat. Ploua şi tuna întruna, dar mie nu îmi păsa, am început să merg , să îmi pun gândurile puțin la locul lor. Nici nu ştiam de ce mă simt astfel, eu şi el nu avem nimic unul cu celălalt şi totuşi faptul că el era cu alta îmi strângea inima.

Atunci când am ajuns în fața uşii de la apartament eram udă leoarcă şi picături cădeau atât din haine cât şi din părul meu. Anny se uită încruntată la mine şi mă trage în casă ea fiind cea care mi-a deschis uşa.

-"Ce se petrece ?" Încerc să îi evit privirea probabil începeam să plâng dintr-un momant în altul

-"Nimic!" reuşesc să spun după câteva secunde de linişte în timp ce îmi dau jos pantofi şi hainele astfel nu fac apă prin toată casa

-"Hei nu mă minți! Te cunosc." Oftez şi  o las în urmă mergând spre cameră. Aveam nevoie de haine uscate simțind puțin frig.

-"Ce se petrece?" Îmi dau ochii peste cap când o văd pe Sam în tocul uşii de la bucătărie dar îmi continui drumul spre cameră.

Le observ cum se uită una la cealaltă şi vin după mine punându-se una lângă cealaltă pe patul meu.

-"Deci?" Anny fiind cea care rupe tăcerea punându-şi mâinile în sân aşteptând un răspuns din partea mea.

Am continuat să caut în dulap ceva să iau pe mine ca apoi să mă pun pe celălalt pat şi să dau drumul lacrimilor ce abia aşteptau să curgă ținându-le în frâu prea mult

-"Ma sărutat." din instinct îmi duc o mână la buze atingându-le puțin ca apoi să continui -"Şi acum seara era cu alta." îmi priveam mâinile jucându-mă cu degetele în timp ce din când în când îmi ştergeam câte o lacrimă

-"Cine?" Aud ambele zicând şi eu îmi duc privirea spre ele

-"Eddwin"ambele se uită la mine cu ochii mari mai că ieşeau din orbită ca apoi să se privească una pe cealaltă

-"Cum adică te-a sărutat?" Începe Sam

-"Cum adică cu alta?" Zice şi cealaltă

-"Fetelor vă rog nu vreau să mai vorbesc despre asta. Nici eu nu ştiu ce s-a petrecut defapt deci... " încerc să zâmbesc în colțul gurii

-"Ce mitocan!" spune Anny în timp ce se ridică în picioare

-"Ce fraier!" continuă Sam dând din mâini în aer

-"Ce neghiob!" continuă cealaltă mergând în față şi înapoi prin cameră

-"Ce haindicapat!" Se ridică şi Sam în picioare şi vine spre mine aşezându-se în partea stângă

-"Nu merită să îți bați capul cu el scumpa mea" vine şi cealaltă pe partea dreaptă a mea aşezându-se lângă mine ca apoi ambele să mă îmbrățişeze.

-"Cum a fost întâlnirea cu Ector?" îi dau una cu cotul în glumă după ce ambele se retrag din îmbrățişare

O văd cum sare ca arsă de pe pat şi începe să povestească cu lux de amanunte cele petrecute dar eu am pierdut şirul poveşti după primele fraze. Tot ce aveam în minte era el şi brunta desupra lui. Cum o săruta exact cum făcu-se cu mine. Pentru el nu conta absolut nimic de ce pentru mine trebuia sā fie contrariul. De ce nu pot să o las baltă şi să uit tot. Nu îmi puteam scote din gând buzele lui, mirosul respirației lui de mentă pe piele mea, furnicăturile ce mi le dădu-se doar cu câteva şoapte în ureche. Reuşesc să îmi alung gândurile în momentul în care îmi sună telefonul şi sar spre el privind ecranul

-"Este el!" Spun  către fete ce tocmai amuțise-ră

-"Răspunde-i!" mă îndeamnă şi eu oftez lung neştiind dacă era o idee strălucită

-"Da!" îi răspund  într-un final după ce a insistat a doua oară

-"Te-am trezit?" În vocea lui parcă citeam puțină îngrijorare sau doar mi se părea. Cum se face că acum era foarte calm şi în birou îmi urala în față. Of nu o să înțeleg niciodată schimbările astea de comportament

-"Nu!" Încerc să fiu cât mai rece şi autoritară fetele făcându-mi semn ok cu degetul

-"Mâine avem o întâlnire importantă şi voiam să mă asigur că vei veni." mă încrunt puțin şi fetele deja îmi făceau semne întrebându-mă Ce? Le dau din umeri ca apoi să continui conversația cu el

-"Da sigur de ce nu aş fi prezentă?" Eram secretara lui era evident că trebuia să fiu prezentă ceea ce nu înțelegeam era apelul acesta prea bizar din partea lui

-"Ok atunci pe mâine!" Îmi închide telefonul nedându-mi ocazia să îi răspund şi eu rămân surpinsă cu telefonul în aer

-"Tocmai m-a sunat să ştie dacă mâine sunt la întâlnirea cu cumpărători cei noi." arunc telefonul pe pat şi le privesc pe fete ce erau la fel de în ceață ca şi mine.

-"Atunci mâine trebuie să îi faci în ciudă şi să fii cea mai hot." Bufnesc în râs şi îmi pun mâinile la ochi. Cum e posibil că doar câteva cuvinte din partea lui şi deja starea mea  s-a schimbat în bine

Du-te, Vino (FINALIZATA)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum