Capitolul 39

513 35 4
                                    

<<< Te iubesc >>>

Să mă aflu iar în casa lui Edd  îmi readuce în minte toate amintirile petrecute cu el. Inima mea susulta cu putere la fiscare întipărire a scenelor ce se petrecuseră între aceşti pereți. Cu toate că mă mințise eram conştientă că fuse-se  costrâns exact cum mi sa întâmplat şi mie. Dar iubirea pentru el este încă puternic prezentă în sufletul meu. Sentimentele erau încă vii şi aşteptau să se trezească trebuia doar un mic  semn şi tot acest timp în care am continuat să le reprim a fost în zadar.

-" Esti mai bine?" Îmi întinde un pahar cu apă şi se aşează pe canpea lângă mine. Afirm din cap ducând paharul la gură luând din el o înghițitură.

-" Mina de ce a trebuit să îmi ascunzi totul? De ce nu ai venit la mine să îmi spui adevărul, de ce ai preferat să ne chinui astfel?" Ştiam că va veni momentul să îi răspund la aceste întrebări da parcă nu mă simțeam pregătită. Îmi studiez mâinile ce tremurau  în cautarea cuvintelor potrivite dar care nu voiau să fie găsite. Atunci când ale lui le ating pe ale mele îl privesc în ochi şi las o lacrimă fierbinte să se răstogolească lin pe obraz

-" Îmi pare rău, am crezut că nu mă vei crede! Eram confuză şi terorizată, am vrut să îți spun de atâtea ori dar curajul meu pălea în momentul în care erai în fața mea" îmi cuprinde bărbia forțându-mă să îl privesc iar, privirea mea fiind tot timpul în care am vorbit iar spre mâinile noastre

-" Cum ai putut crede aşa ceva. Mina viața mea fără tine nu are un sens. Ştiam de la Franc că tu doar ai ales să stai cu el şi atunci când el  aflat de prezența ta i-am jurat că dacă vei alege să stai cu el eu nu mă voi băga.  Cu toate că mi-am încălcat promisiunea uneori şi apoi dădeam înapoi reamintindu-mi iar." În minte îmi apar fleşuri din trecut reamintindu-mi cum îmi furase câte un sărut, cum a suferit din cauza alegerilor mele, cum am suferit şi eu

-" Îmi pare atât de rău Edd!" Se apropie de mine acum buzele noastre fiind atât de aprope că respirați lui mi le atingea. Nu aşteptă o  invitație şi îmi pune mâna după cap apropiindu-mă presându-şi buzele peste ale mele. Sărurul era unul lent unde limbile  noastre se mângâiau cu ardoare. Aveam atât nevoie de el că îl curpind şi eu după ceafă cu mâinile astfel fiind mai aprope unul de celălalt. Simt cum îmi ridică fundul de pe canapea eu ajutând-ul acum fiind în brațele lui. Îmi mângâia umeri goi dând breteaua rochiței la o parte în jos pe braț. Face acelaşi lucru cu cealaltă bretea orpindu-se din sărutat privindu-mă cu o mare dorință, o dorință ce o aveam şi eu. Probabil avea nevoie de aprobarea mea ce nu întârzie să apară. Îmi duc mâinile pe abdomenul său şi trag de tricou în sus. Îi observ bustul gol şi îi ating pielea fiebinte cu degetul, creez o linie de sus în jos şi simt cum atingerile mele îi dau o stare de plăcere. Buzele lui moi şi calde se presează pe umărul gol mergând în sus pe gât, fiecare sărut mă fac să iau foc simțind vibrații în întregul corp. Toate refuzurile pe care i le spuse-sem în trecut numai au importanță acum fiind amandoi coştienți că  corpurile noastre au  nevoie de asta. Se ridică  cu mine de pe canpea şi mă aşează  cu picioarele pe podeaua rece. Îl privesc clipind din gene nefiind sigură de ceea ce face. Îmi plasează un sărut pe frunte îşi ridică tricoul şi pleacă îndreptându-se spre bucătărie
Rămân tot mai confuză cu mii de emoții şi hormonii ce zbiară. Îl urmez în bicătărie şi îl văd zprijinit cu ambele mâini de ghiuvetă privind în gol

-" Edd?" Se întoarce spre mine şi mă priveşte dur

-" Nu  vreau ca lucrurile să decurgă astfel. Ai trecut prin multe şi nu îmi pot permite să greseşc cu tine!"

-" Edd nu este aşa. Şi eu îmi doresc la fel de mult ca tine!" Practic îl rugam să facă dragoste cu mine dar decizia lui era de neclintit.
Mă curpinde în brațele lui şi îmi sărută creştetul.

-" Tati! Tati ! " Ambii suntem surpinşi de Piter ce parcă creştea pe zi ce trece

-" Minaaa!" Țipă aergând spre mine cuprinzâdu-mă cu ambele mâini

-" Hei micuțule cum eşti?" Acesta mă priveşte cu ochii aceia albaştri mirifici zâmbindu- mi larg

-" Sunt bine. Tati este cel mai tare!" Se retrage din brațele mele şi bate palma cu Edd înainte de al lua în brațe

-" În salon te aşteaptă un cadou" acestea când aude i se luminează chipul şi sare din brațele lui alergând în acea direcție. Priveşte maşina mare de copii cu pedale ce putea fi condusă de el surprins.

-" Este pentru mine tati?"

-" Da!" Acesta sare în sus de bucurie probând-o prin casă

- "Îl văd mult mai relaxat de ultima dată în preajma ta." Constat privindu-l pe Edd ce avea o bucurie enormă în privire

-"Da aşa este, să fiu tatăl acestui copil este un dar prețios." Mă întristez fără să vreau şi lacrimile îmi inundă ochii. Îmi doream atât de mult să fiu mamă, îmi doream atât de mult să îmi strâng copilul măcar odată dar se vede că era ceva ce nu puteam avea şi de care nu mă puteam bucura. Mânuțele lui Piter ce mă cuprind de coapsă mă readuc la realitate

- " De ce eşti tristă?" Îl privesc pe Edd ce era la fel de întrebător dar eu nu puteam spune ce mă frământă

- "Nimic" mă aplec astfel sunt la nivel cu el şi îi dau un pupic pe frunte -" Ce zici de o pizza?"

-" Mănânci cu noi?"

-" Da piticule!"

-" Iei de asta tati e aşa fericit!" Ne bufneşte râsul şi realizez că este foarte inteligent

-" Merg să comand pizza" afirm către Edd ce se retrage în bucătărie eu rămân cu carlionțatu

După ce l-am adormit pe Piter în camera lui sunt în brațele lui Edd pe canapea el mângâindu-mi umărul.

-" Mina?!" Îmi ridic capul spre el şi îl privesc cu un mare semn de întrebare mai ales că el era foarte serios

-" Te iubesc!" Îi zâmbesc larg relaxându-mă şi mă apropii de el sărutându-i buzele

-" Şi eu te iubesc Edd!" Acele cuvinte erau spuse din inimă şi speram cu tot sufletul că între noi lucrurile o vor lua pe o stradă mai bună

Du-te, Vino (FINALIZATA)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum