Răzbunarea Iluziei - În labirintul spre reușită

Cap 39

Un strat subțire de zăpadă s-a așternut pe jos formând un covor de basm, din cer continuând să cadă fulgi deși făcând acest covor mai alb. În continua lor cădere, fulgii au căpătat o cu totul altă formă. La un moment dat, zăpada s-a transformat în ploaie, indemnând-o pe Morgana să se ascundă sub acoperișul unei berzinării. Ploaia pare că devine din ce în ce mai tare, distrugând proaspătul covor de basm al ninsorii.

Chiar dacă ploaia a blocat-o pentru o vreme din a se deplasa, a preferat să își cumpere ceva de băut și să se bucure în continuare de scurtul moment de liniște pe care îl are. Soarbe dintr-o cafea și fumează o țigară pe care tocmai și-a aprins-o, privind cum natura execută o altă mișcare necontrolabilă, dar splendidă prin măestria ei. Putem noi să oprim ploaia? Nu.

S-a sprinit de peretele benzinăriei și stă așezată pe vine, zgomotul picăturilor de apă liniștindu-i mintea.

Dacă teoriile ei sunt corecte, și s-a convins că sunt, atunci trebuie neapărat să facă ceva. Trebuie să afle ce acțiuni ascunde el de ea, ce lucrează fără ca ea să știe, unde se duce fără să anunțe și de ce îl deranjează atât de tare pe Soul că se implică această Divizie în distrugerea benzii lui Simon?

A tresărit când telefonul ei de la Soul, a vibrat. L-a scos ușor temătoare uitându-se la micul ecran: RĂMÂI ACOLO.

Și-a încruntat sprâncenele. Ce avea să însemne asta? Se uită stânga, dreapta ridicându-se în picioare. Nu vede pe nimeni. Ia o gură de cafea, frigându-și vârful limbii și icnind. Fără acceptul ei, inima a început să bată mai tare ca de obicei. A intrat într-o bruscă stare de panică.

Și-a dus mâna la spate apucându-și arma când o mașină s-a oprit la una dintre pompele de alimentare. Și-a ținut respirația așteptând momentul să tragă, în timp ce niște fiori de groază precum gheața îi curg prin vene. Are teama întipărită pe chip. A avut momentul ei de mândrie în fața lui Soul și te teme, acum, că acesta i-ar putea face ceva. Chiar el i-a spus că ar putea să o omoare oricând, iar ea exagerase când i-a spus că nu o poate omorâ pentru a trecut deja prin prea multe tentative de morți ca să nu știe să se apere. Defapt, nu numărul tentativelor e irelevant. Ar putea fi omorâtă oricând, oriunde. Un singur moment de neatenție îi trebuie.
Omul a coborât din mașină și și-a alimentat rezervorul mașinii cu combustibil. Totul pare că se întâmplă normal. Morgana a expirat ușurată luând mâna de pe armă. Bărbatul care alimentează mașina este înalt, brunet și cu o construcție a corpului bine formată. Poartă o jacketă din piele neagră.

A trecut pe lângă ea, intrând în benzinărie pentru a plăti combustibilul. Chiar dacă totul pare normal, inima Morganei încă bate tare. Îi e mai greu să își revină din șocul pe care și l-a produs singură. Când bărbatul a ieșit din benzinărie, s-a oprit lângă ea aprinzându-și și el, la rândul său, o țigară.
- Urâtă vreme, spune el uitându-se către cer.
Morgana se încruntă, spera că dacă îl va ignora, va pleca. Nu are chef de discuții cu străini. Și-a mutat privirea spre el când acesta început să râdă.

- Să înțeleg că nu vă place să purtați dialoguri. În regulă. Voi fi concis atunci.

Morgana își ridică o sprânceană.

- Vă sfătuiesc să vă opriți liderul din orice activitate face acesta. Chiar nu ne dorim să omorâm toți oamenii din EYE.

Acela a fost momentul când Morgana și-a mărit ochii vizibil. În fața ei e cineva din Divizia 5. Și-a apucat arma de la spate.

- Eu zic să vă liniștiți, spune el trăgând un fum, fiind foarte relaxat. În orice benzinărie sunt camere care duc către un oficiu de poliție. Ați putea fi găsită și nu cred că vreți să aveți de-a face cu poliția, mai ales că aceștia nu știu de domeniul dumneavoastră de activitate.