Cap 27

63 10 13
                                    

Un capitol extraordinar scris alături de PatyLoveBooks

Făptura cu chip de porțelan. O bucată de om compusă din cioburi lipite una lângă alta. O făptură rătăcită. O făptură cu forma unei iluzii. O făptură singură care joacă cu miza vieții ei pe masă. Căci scopul scuză mijloacele. O bătălie continuă între minte și suflet. E o zână. O zână cu aripile rupte pe care mai apoi și le-a smuls. O zână ce și-a terminat praful magic și îl înlocuiește cu speranțe. E o făptură fără formă, e o iluzie pentru propriul sine. Iluziile nu sunt înțelese. Trec prin fața ta doar cât să te sperie și apoi se retrag ușor în umbră. Însă iluziile nu pot trăi. Ea, pe de altă parte, da.

E o dimineață rece. Vântul ridică nisipul în aer, iar soarele stă ascuns după un nor negru. Lumina zilei sosi grăbită și difuză.

Morgana e în sufragerie. Curățase masa și dădu, în limita puterilor, cu mătura. Goli scrumierele și aranjase din lucrurile împăștiate prin cameră. Acum stă pe canapea. Colțul mesei e ocupat de un laptop pe care lucrează. Deși golise scrumiera din fața ei, acum e iar plină de chiștoace. Lângă sunt două pachete de țigări din care unul e gol. Aproape de laptop sunt trei doze de energizant și telefonul ei. Una e plină doar până la jumătate, celelalte două au fost golite de mult. Morgana are cârja jos, lângă canapea. Poartă pantaloni lungi și un maieu cu vedere la buric. Are un tatuaj, cu un fulg ce se descompune în păsări ce-și iau zborul, în partea dreaptă a abdomenului. Ține un picior sub ea în timp ce celălalt atinge podeaua. Se obișnuise cu durerea constantă. Dacă o ignora era în stare să nu o mai simtă atât de profund. Nu are o stare prea bună. A dat deja dovadă de multă slăbiciune, iar ea nu vrea ca oamenii să o vadă ca fiind un om slab. Își doreste din tot sufletul să pună capăt la tot, să-și facă propriul ei imperiu printre umbre. Ori înnebunise, ori o domina speranța. Nimeni nu o putea convinge să se oprească. E destinul ei dat de așa natură încât să lupte singură și să îndure până când, poate, nu va mai putea.

Pe picioare are un caiet cu foi veline pe care sunt schițe are unor locații. Sunt scheme de acțiune. În mâna are un creion galben. Îl învârte printre degete în timp ce privește ecranul laptopului. În cealaltă mână are o țigară aprinsă, aproape fumată. Tenul îi e albicios, bolnav de albicios.

Chiar dacă relațiile s-au scricat între ea și Sarah, Morgana trebuia să-și continue planurile. Ea e șefa acestor operațiuni ce urmează a fi implementate. Ea e responsabilă pentru cine moare și pentru cine trăiește. Ea își asumă orice greșeală. Ea va îndura pentru toți. Căci ea speră să pună capăt la tot. A omorât atâția oameni și a chinuit atâtea vieți încât, atunci când va muri, nici iadul nu o va primi. Viața i-a demosntrat că singură a putut să se ridice și să lupte, singură a întors spatele atâtor oameni, singură a luat toate deciziile și singură va rămâne din cauza atitudinii ei. Renăscuse ca pasărea Pheonix, din propria ei cenușă, renăscuse ca mai apoi să cadă în hău, în haos și chin. Renăscuse ca să omoare, renăscuse ca să distrugă...ca să se distrugă, renăscuse pentru a putea muri în nebunia care, încet, încet capătă rădăcini în interiorul ei.

Se uită la caiet și trage o linie din exteriorul schemei până la intersecția dintre două linii. Notează deasupra: Raza L, 140 de grade. Apoi revine cu privirea la laptop. Sunt câteva puncte mici roșii care se mișcă precum furnicile. Defapt asta și erau, deoarece ne asemănăm foarte mult cu acestea. Sunt furnicile santinelă care apără mușuroiul, sunt furnicile aducătoate de informații, cele care mor pe teren, cele care îngrijesc alte furnici și matca care îi coordonează pe toți.

Notează un cod într-o căsuță de acolo și apasă enter. Simțurile i s-au ascuțit când a auzit pași coborând scările. A tras un fum din țigară. O vede pe Sarah trecând indiferentă pe lângă ea și ducându-se în bucătărie. Poartă un training negru și mici pete vineții și-au făcut cuib sub ochii ei. Are părul prins într-un coc dezordonat. Se gândea că poate a avut o seară agitată.

Răzbunarea Iluziei - În labirintul spre reușită Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum