Lovers 2

Capitolul 67

-Perspectiva lui Alex-

-Încă doarme. Ce vrei să îi fac? aud o voce pe lângă mine, dar mi-e lene să mă uit să văd cine e. Poftim? Nu pot să fac asta. Bine, bine, gata!

E liniște pentru câteva secunde, până când sunt stropit cu apă în mine. Mă ridic imediat și văd o roșcată în fața mea rânjind. Observ paharul unde era apa, iar apoi văd că vorbește la telefon.

-Gata, s-a trezit. Vorbim mai târziu, Noah! Neața, rază de soare!

-Chiar era necesar să atunci apă pe mine? o întreb și mă șterg pe față.

-În apărarea mea, a fost ideea lui Noah, nu a mea. Eu aveam de gând să te dau jos din pat, dar trebuie să recunosc că a fost mai amuzant așa. Ai de gând să stai în camera ta până termini facultatea? mă întreabă și se pune pe patul colegului meu.

-Care ar fi problema? Îmi iau cearșaful de pe pat și îl duc la baie ca să se usuce.

-Sper că nu vorbești serios. Am înțeles, Bella s-a despărțit de tine și ți-e greu, dar nu poți să te izolezi de toată lumea.

-Eu cred că pot.

-Cum rămâne cu Brooke? Parcă voiai să demonstrezi că nu e copilul tău. Dacă o să stai tot timpul între ăștia patru pereți, nu o să rezolvi nimic.

-Uite ce e, Hope, m-am săturat de toți și toate. Poate e mai bine dacă mă concentrez doar pe facultate, îi spun și mă aplec puțin ca să fim la aproape același nivel.

-Problema este că nu o să te poți concentra doar pe facultate. Nu în situația ta, îmi răspunde și se încruntă la mine. Nu îți spun să treci peste. Încearcă doar să înțelegi că poate așa e cel mai bine. O să îți revii. Acum, haide afară.

-Cu cine? o întreb în timp ce îmi fac patul.

-Cu mine, idiotule. Ai cinci minute să te pregătești.

-Altfel...?

-Nu cred că vrei să știi ce pățești dacă nu ești gata. Te aștept aici.

Se pune pe pat și ca să mă amuz puțin, îmi dau tricoul jos și pot vedea pe fața ei surprindere. Mă uit confuz la ea, dar primesc imediat o pernă în față, așa că merg să mă îmbrac.

                                *
-Deci, dacă nu vrei să vorbesc despre mine, spune-mi ceva despre tine, o anunț când vin la masă cu comanda.

-Ce vrei să îți mai spun?

-Orice. Despre familia ta, prieteni, habar nu am. Tu alegi.

-Ok, păi părinții mei sunt divorțati de șase ani, cred. Când eram în oraș stăteam mai mult la tata. Mai am o soră cu doi ani mai mică decât mine și un frate cu cinci ani mai mare decât mine. Sora mea stă cu mama, iar fratele meu s-a mutat în cealaltă în California. Știi deja ce mi s-a întâmplat la bal, așa că nu o să mai repet. Am avut un iubit după faza asta, dar nu a durat prea mult.

-Pot să întreb de ce?

-Voia mai mult de la mine, iar eu nu eram pregătită. Așa că, într-o zi s-a decis să se despartă de mine.

-Ce cretin.

-Și asta e povestea vieții mele, îmi spune și ridică din umeri.