Vedetă sau Iubită?

capitolul 91

°...°=română                                                 
               Perspectivă autor

După o săptămână:
7:30 -Haide iubito, trezește-te, trebuie să plec la companie. îi spuse Taehyung lui Mary, zgâlțâind-o ușor, fata doar făcând botic și întinzându-și brațele în aer, așteptându-i sărutul.
-De ce? Parcă aveai liber. îi zise ea, deschizându-și ochii, încă având mâinile după gâtul lui.
-Știu, dar m-a sunat domnul Bang și mi-a zis că are nevoie urgentă de mine.
-Offf! Și eu voi rămâne singură... spuse fata, ridicându-se în fund.
- Nu, vei rămâne cu mine. spuse Jungkook, apărând de nicăieri în ușă. Scuze că n-am bătut, dar era întredeschisă. continuă intrând.
-Cum adică? întrebă Mary, uitându-se confuză spre iubitul său, Taehyung.
-Păi cum eu voi pleca, iar Princess nu va fi azi acasă ca să aibe cine să-ți dea pastilele, vei rămâne cu Jungkook, nu singură. îi explică el, luând-o de mână.
-Ămm...eu, vă voi lăsa puțină intimitate. le spuse iepurașul Jk, ieșind rapid.
-Știi că urăsc pastilele, nu vreau să le iau... se plânse fata.
-Știu, dar trebuie. Ai văzut ce greu a fost când ți-era rău. Nu vreau să-ți fie iar, așa că lasă încăpățânarea. îi spuse băiatul, ea punându-și brațele la piept, îmbufnându-se. Acum hai sus, te aștept jos că mă duc să văd ce face rușinatul ăla. 
-Taehyung! îl strigă fata, oprindu-l și făcându-i semn să vină înapoi. Nu așa se merge cu cravata. continuă, ridicându-se în picioare pe pat și trăgându-l de cravată, fiind cam la aceeași înălțime ca a lui, fețele lor având doar câțiva centrimetri distanță. Așa se merge. îi spuse, aranjându-i cravata la loc, privirea ei nepărăsind-o deloc pe a lui.
-Am fost neatent de data asta. spuse el chicotind, punându-și mâinile pe talia ei.
-Știu. îi spuse Mary, punându-și și ea mâinile după gâtul lui. Mai mereu ești.
-Ai dreptate. Acum ce ar fi să-mi dai un sărut. îi spuse Taehyung, trăgând-o mult mai aproape decât era, practic lipind-o de el.
-Hmm...unul sau mai multe? se făcu ea că se gândește, așezându-se mai bine.
-Câte vrei tu. spuse el, dând să o sărute, dar aceasta se feri.
-Nț! Nu meriți. îi spuse, strâmbând drăguț din nas și dând din cap.
-Nici măcar unul? o întrebă băiatul, plâns.
- Nu, acum fugi jos, vin și eu imediat.
-Nu plec de aici până nu primesc măcar un pupic. spuse el ca un copil mic răsfățat, întorcându-și capul și arătându-i obrazul cu degetul.
-Doar unul? întrebă ea, fiind nesigură.
-Da, doar unul. o afirmă, arătându-i iar obrazul.
-Bine, dar doar unul! îi spuse răstit, dând să-l pupe pe obraz, însă acesta își întoarse capul, altfel buzele lipindu-i-se de ale lui, el furându-i un "sărut".
-Kim Taehyung! strigă fata, retrăgându-se imediat. Te omor! strigă iar, începând să arunce cu pernele în el, băiatul ieșind în fugă, râzând de comportamentul copilăros pe care-l aveau.
-Mă omoară cu drăgălășenia ei. spuse ușor băiatul, mergând spre scări.
-°Piază mică și rea care m-a făcut să mă îndrăgostesc de ea, și care de fapt e mare, nu mică.° spuse și fata, stând în mijlocul patului cu perna în brațe. Aish! strigă, aruncând perna și dându-se jos, luându-și halatul pe ea, apoi prizându-și părul într-un moț sus în vârful capului, plecând spre cei doi băieți.
   Așa relație "încâlcită" și "complicată" ca a lor să tot ai.
-Ce faceți? îi întrebă pe băieți, coborând scările, văzând că se șușotesc și rânjesc.
-Aoleu, vine bătăușa! spuse Taehyung, prefăcându-se că se ascunde după canapea.
-Haha! Încetează sau chiar am să te bat, încă nu mi-au trecut nervii. îi spuse fata, încercând să pară serioasă și nervoasă.
-Ce aveți? Ce s-a întâmplat? întrebă Jungkook, confuz de situație, privindu-i pe cei doi.
-Am păcălit-o și i-am furat un sărut. îi spuse băiatul de după canapea, rânjind, Mary luând o pernuță de pe canapea și aruncându-i-o în față. Auu! strigă, încruntându-se la ea.
-Ce ți-a dat-o! spuse Jungkook, bufnind în râs.
-Eu ți-am zis că te bat, nu-i vina mea. îi spuse ea, mergând lângă băiatul de pe canapea, făcând pe nevinovata.
-Așa e. o susținu Jungkook, râzând în continuare. Acum... spuse, încercând să nu mai râdă de prietenul său de pe jos. Voiam să vă întreb dacă pot face și eu un duș la voi, dat fiind că cineva m-a chemat cu dimineața în cap și n-am avut timp să-mi fac.
-Desigur! îi spuse fata, el ridicându-se imediat de pe canapea. Poți folosi baia din camera lui Princess.
-Mersi mult! strigă Jungkook de pe scări.
-Vezi că ai și haine curate pe coș dacă vrei. îi strigă ironic Taehyung, râzând, făcând referire la ce îi spusese el mai devreme despre hainele surorii lui.
   Astfel, după plecarea băiatului la baie, între cei doi se lăsă o liniște scurtă.
-Îmi pare rău... spuse fata, spărgând liniștea și privind rușinată în jos, dându-și seama de ce făcuse. Nu trebuia să te lovesc...
   Ea nu și-ar fi lovit niciodată idolul...nici măcar nu i-ar vorbi așa, dar parcă ceva era diferit acum...era iubitul ei...totul venea de la sine din iubire, fără ură sau ținerea cont a cine cum e, că el e un idol global, iar ea practic nimic...acum el nu mai era doar idolul ei, era iubitul ei, asta era ceva normal, nu?...
-N-ai de ce să-ți pară rău. îi spuse Taehyung, trăgând-o de mână la el pe picioare. Ești iubita mea, și ai tot dreptul. De la tine accept să fiu bătut în orice fel, chiar și chinuit. continuă, punându-și mâinile pe talia ei, în timp ce ea își așeză picioarele pe de-o parte și alta a lui, punându-și mâinile după gâtul lui. Pentru că înainte de orice, mai întâi sunt prietenul și iubitul tău. îi spuse iar, parcă citindu-i gândurile.
-Te iubesc, idolul meu, iubit! îi spuse ea, așezându-și mai bine mâinile.
-Și eu te iubesc, iubita mea, vedetă! spuse el, începând să o sărute.