Vedetă sau Iubită?

capitolul 67

Îmi cer scuze de absența mea, dar gata îngerașii mei, am terminat cu bacul, am revenit...de abia aștept să postez💜
                                                                       
-Domnule Bang! strigăm toți la bărbatul  din mijlocul holului, sărind pe el.
-Și mie mi-ați lipsit, băieți! ne spuse, luându-ne în brațe. Chiar îmi cer iertare că v-am răpit ultimele două zile libere.
-Nu-i nimic, domnule, vă înțelegem. îi spuse hyung Namjoon.
-Woah, nebunii mei, chiar vi s-a simțit lipsa! Haideți să mergem.
-Știm deja! îi spun, țopăind lângă el.
-Ce face Ma-Ry? mă întrebă, întorcând puțin capul spre mine.
-Păi am lăsat-o acasă la ea...
-Adică la tine, la apartament? mă întrebă chicotind.
-De unde știți?
-Eii, și cu tine, Taehyung...normal că știu, dar în fine. De ce nu ați lăsat-o la voi acasă?
-Nu a vrut, a spus că are niște treabă.
-Aaa, în regulă. Hai intrați! spuse deschizându-ne ușa. Avem multe de discutat.
-Cum ar fi? îl întrebă Jimin.
-Păi știți că normal, noi aveam repetițiile pentru Premile Golden peste patru zile. ne spuse el, noi aprobându-l.  Ei bine, s-a schimbat programul. D-aia v-am și chemat, de mâine începem repetițiile.

   După ce am discutat cu toții, până la cel mai mic detaliu, mi-am adus aminte de ideea și promisiunea mea pentru Ma-Ry.
-Domnule, vă pot ruga ceva? îl întreb, nefiind sigur dacă el sau băieții ar accepta.
-Desigur, spune.
-Păi...ați putea vorbi dumneavoastră, cu cei de la premiere, și să faceți câteva mici schimbări...
-Cum ar fi? mă întrebă el, băieții privind confuzi.
-Cum ar fi ca Ma-Ry să deschidă spectacolul... spun, ceilalți privindu-mă uimiți.
-Hmm...sună interesant...Și cum ai vrea să decurgă asta?
-Păi, Ma-Ry ar putea deschide spectacolul cu melodia pe care o avem împreună, doar că în varianta singură.
-Cum ți-a venit ție, ideea asta? întrebă hyung Namjoon.
-Păi, mi-am dat seama că am făcut o greșeală, mi-am dat seama cât înseamnă cântatul pentru Ma-Ry, și vreau să o fac să strălucească din nou...
-Mie îmi place ideea ta. îmi spuse Jimin. Micuța chiar trebuie să-și etaleze talentul, nu să stea privată din vina ta.
-Și mie îmi place. spuse domnul Bang. Încă de la început i-am spus să încerce să-și continue cariera aici, dar a zis că nu vrea, vrea doar să muncească aici.
-Deci o să acceptați? întrebă hyung Hobi, cu speranță în glas.
-Băieți, eu aș accepta, dar știți bine că noi nu avem treabă cu artiștii de gen feminin... ne spuse, tristețea făcându-și apariția. Dar voi încerca să vorbesc cu cei de la Primile Golden, le voi spune că  este o artistă internațională, și le-ar prinde bine.
-Vă mulțumesc! Vă mulțumesc! Vă mulțumesc! îi spun, sărindu-i în brațe.
-Da, da, Taehyung. spuse bătându-mă pe spate. N-ai pentru ce, și mie îmi place Ma-Ry, mai ales că artistă.

15:15 -Iubito, am ajuns! strig, intrând în apartament. Iubito!?
   Unde o fi fata asta?
   După ce am văzut că nu este nici în living, nici în bucătărie, am urcat în cameră, unde am văzut-o pe iubita mea, cu căștile în urechi, cearceaful de pe pat, pe jos, și dansând.
-Ce tot faci? o întreb, însă aceasta nici nu mă luă în seamă.
   Am lăsat-o în lumea ei și m-am sprijinit de tocul ușii, continuând să o admir, până când aceasta se întoarse cu fața la mine în pași de dans, tresărind speriată.
-Oh, Doamne! spuse dându-și căștile jos și punându-și mâna pe inimă.
-Ce făceai? o întreb, apropiindu-mă și luând-o de mijloc.
-Făceam curat. îmi spuse simplu. Uite, vezi. continuă, arătându-mi spre cearceaful de pe jos.
-Serios? Mie mi se părea că faci altceva...
-Și ce altceva făceam?
-Păi dansai, și nu doar că dansai, o făceai într-un mod foarte sexy.
-Ya, nu începe! spuse împingându-mă. Trebuie să fac curat, n-am mai făcut de când am plecat la ai tăi.
-Și ce? o întreb, așezându-mă pe patul gol.
-Cum și ce? Vrei să dormi diseară pe cearceaf neschimbat de atâtea zile?
-Vrei să zici că diseară rămân la tine?
-Aaa, păi dacă vrei să pleci, eu nu te oblig să rămâi. spuse, încercând să pară indiferentă.
   Ce drăguță e când face așa!
-Ce? Nu, nu, nu! Uite, m-am dat, poți continuă...de fapt, știi ce, hai că te ajut!
-Ya, stai! Unde te duci? strigă ea la mine.
-Să aduc alt cearceaf. îi spun, aceasta dându-și o palmă peste frunte.
-Cearceafurile sunt în partea cealaltă, în dressing. îmi spuse, arătându-mi cu degetul.
-Aaa, da! Acum mă duc. spun plecând, aceasta râzând în urma mea.

-Iubito, hai să luăm și cereale că nu mai avem. îi spun, împingând căruțul.
-În regulă, apoi trebuie să luăm căpșuni, Mi Re a spus că ar vrea să mănânce diseară. spuse, uitându-se puțin în telefon. Ya, pune-ți masca mai bine. Dacă ne vede cineva, am belit-o. îmi spuse, așezându-mi masca.
-Iubito, unele cuvinte din limba ta, sunt cam perverse.
-Nu mai perverse ca tine, iubitule. îmi spuse, încercând să ia punga de cereale,  din spatele raftului.
-Stai să te ajut. îi spun, luând punga. Pitica mea!
-Ya! spuse dând cu piciorul în pământ, apoi zâmbind drăcește, ridicându-se pe vârfuri. Pitica asta te satisface când ai nevoie. îmi șopti la ureche.
-Ai noroc că suntem într-un magazin și diseară nu suntem singuri. îi șoptesc și eu, aceasta scoțând limba și mergând mai repede înaintea mea.
-Să știi că degeaba fugi, într-un final tot te prind. îi strig, urmându-l.

                  Perspectivă autor

-Știi, eu tot nu înțeleg de ce îl urăști pe Jimin, parcă ai spus că ne iubeai. îi spuse Taehyung, fetei, coborând la bucătărie.
-Niciodată nu am spus că îl urăsc. îi spuse ea, urmându-l.
-Atunci de ce îl tot bolborosești atât? o întrebă el, râzând.
-Doar pentru că mă enervează câteodată, ca și acum...Aa, da, și încă va iubesc, prostănacule. spuse fata, dându-i un bobârnac și fugind.
-Ya! strigă el, punându-și mâna pe frunte. Stai pe loc! strigă în continuare, începând și el să fugă.
   În timp ce cei doi se alergau mai ceva ca niște copii, ușa sună deja de câteva minute bune, aceștia nerealizând, decât când în ușă începu să se audă bubuituri.
-Stai, stai! spuse fata, trăgându-și sufletul, rezemată de masa din bucătărie.
-Iar ai scăpat. îi spuse Taehyung, repirand greoi și îndreptându-se spre ușă.
-Ce tot faceți de ați răspuns așa greu?! țipă Mi Re la el.
-Mai ușor graviduțo, nu-i bine să te stresezi, nu-i face bine lui bebe. îi spuse și el, fără nici un stres.
-Eee, și cu tine acum, iubito. Parcă n-ai ști ce fac doi oameni singuri...poate vor să ne facă și ei un nepoțel. spuse Jimin, râzând.
-Park Jimin...