Capitolul 12

439 50 57
                                    

-după câteva zile-

Mă scufund în cada plină de apă și aud cum câțiva stropi se izbesc de gresie. Dupa ce ies la suprafață imi dau părul pe spate și decid ar fi închei baia asta, deja se simte ca ar fi durat o eternitate. Imi înfășor un prosop în jurul taliei după care las apăcurgă și merg spre oglindă. Ușa se deschide brusc și uit la el.

—Petrecere... incepe apoi face o mica pauză, pentru a se holba la bustul meu și tușește, ieșind puțin cate putin din încăpere. Petrecere la casa frăției, dacă vrei să vii.

A iesit înainte apuc sa spun ceva. Skipper rușinos, parca mi-e dor de cel depresiv, ala era mai amuzant. Era trist de amuzant. Micul nostru moment, nici nu stiu cum să îl numesc, a fost un moment neobișnuit între noi, dar nu ne-a schimbat relația de prietenie atât de mult. Eu inca sunt același, el e puțin dat peste cap și mi se pare prea amuzant nu profit de atitudinea lui. Chiar dacă nici nu vorbim despre seara aia, de ar fi să înceapă o astfel de discuție nici nu as ști ce naiba îi spun. Probabil i-as trânti o replică sarcastică de genul "parcă tu voiai ți-o frec". Și după aș aștepta își găsească cuvintele cu care atace înapoi.

—Deci vii?

uit la el din nou, stă cu mâna pe clanță, privind spre hol și foarte puțin spre mine.

—Zici că nu m-ai văzut pe jumătate gol în viața ta. Brusc esti pudic? Sau ți-ai găsit calea spre pocăință?întreb ironic și merg spre el

—Răspunde la intrebare și nu mă mai fute atât la cap.mârâie

Stau în fața lui și priveste în ochi într-un mod sictirit. Păcat că eu stiu adevarul din spatele acelei priviri, dragă Skipper. Își încordează maxilarul, văzându-mi zâmbetul de pe buze și ies prin spațiul mic dintre el și tocul ușii.

—O să vin, oricum n-am ce face altceva. Vrei să te duc?întreb și intru in cameră

—Nu, o să fiu acolo.zice rapid și închid ușa in urma mea cu piciorul

-seara-

Casc plictisit după care rotesc și îmi bag mâna stângă în buzunarul blugilor. "... oricum nu am ce face", prost eu. Ma uit la idioți cum fac concursuri de băut și îmi masez tâmpla. Ar trebui strecor de aici înainte fiu observat de Wayne, în cel mai rau caz o târâie în biroul lui discutăm rahaturi de care n-am chef niciodată. Iau totuși un pahar de alcool de pe masă, că doar nu am venit degeaba până aici. Nu știu unde e Skipper, dar la cum il cunosc probabil se tăvălește prin paturile de sus cu vreo tipă sau două, dacă nu l-a văzut nimeni. Dau alcoolul pe gât apoi strâng paharul de plastic în pumn și îl las sa cadă pe jos. Cand aproape sa deblochez mașina îmi aud numele în repetate randuri.

SkipperUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum