Vampire Love

21. Jur...

Y/N POV

Kaleo: Jungkook, vrei să o ajuți tu?
Emma: Mă scuzați, și eu am nevoie de ajutor. Dragul nostru maestru Kaleo o poate ajuta pe Y/N, până la urmă ea e prințesa și este esențial să învețe și Jungkook mă poate ajuta pe mine
Kaleo: Emma, așteaptă-ți rândul. Plus-
Taehyung: Dacă îmi permiteți să mă amestec, credeam că Jungkook te-a învățat scrimă când eram în generală, Emma. Doar erați vecini și după ore te lăudai întruna cu mișcările pe care le-ai învățat
Jk: A da, așa e, cred că uitasem.
Kaleo: Bun, în cazul ăsta ajut-o tu pe Y/N, eu merg la ceilalți
Jk: Bine

Jungkook vine la mine și dintr-un oarecare motiv mă simțeam... agitată, cred. O oarecare adrenalină a intrat în mine. Sângele parcă îmi fierbea dar nu ca atunci când băteam manechinul imaginându-mi că e Emma. Era diferit de data asta și cred că într-un mod bun. Întrebarea e... de ce?

Jk: Bun, e de fapt destul de simplu dacă o iei încet. Întâi sari și te deplasezi puțin în față
Eu: Așa? spun și sar în față.
El: Da, așa. Acum întinde mâna cu spada înainte, așa, spune și îmi arată, eu încercând să îl imit.
Eu: Ceva de genul?
El: Pe aproape, trebuie să stai mai dreaptă, zice și mă ajută să fiu în poziția corectă.
Eu: Ok, deci întind mâna cu atitudine
El: Exact. Acum toate împreună. Săritură și întindere. 
Eu: Așa? încerc să combin mișcările între ele cum mi-a arătat.
El: Mâna mai dreaptă și nu uita de atitudine, spune și se apropie de mine, cu o mână ajutându-mă cu spada și cealaltă era pe talia mea, perfecționându-mi postura. 

Era atât de aproape încât îi simțeam respirația pe gâtul meu și îi auzeam bătăile inimii. Cred că deja a obosit sau ceva, inima lui bătând cu putere, o puteam auzi și fără să mă apropii. Jungkook voia să spună ceva dar nu a mai apucat căci l-a întrerupt Kaleo.

Kaleo: Totul bine Jungkook? A învățat?
Jk: Așa pare
Kaleo: Bun atunci să continuăm cu următoarea mișcare

Nuuu nu sunt gata. Nu cred că sunt. Dar el așa crede.. Dra dacă ce voia să spună are legătură cu mișcarea? Și dacă n-are? Atunci ce voia să spună?!?!?!

Autor POV

Antrenamentul a ținut cam 3 ore, timp în care, dintr-un anume motiv, Y/N nu putea să nu se gândească la ce voia să zică Jungkook.

Kaleo: Ok, ajunge deocamdată, ora viitoare vreau să perfecționăm ce am învățat azi și poate să trecem și la niște arme cu foc
Y/N: Și mitraliera? spune cu aceeași sclipire în ochi.
Kaleo: Daa... și mitraliera
Y/N: DAA!!
Kaleo: Dar nu încă. Începem cu ceva mai simplu ca niște pistoale sau snipere.
Y/N: Dar vor fi și mitraliere... nu?
Kaleo: Da dar nu multe. Știm că vârcolacii sunt extrem de sensibili la zgomot, mai mult decât noi, așa că zgomotul  armelor ar trebui să fie de folos. Dar nu vor fi prea multe mitraliere.
Y/N: De ce nu...? spune cu ochi de cățeluș.
Kaleo: Pentru că e periculos.
Y/N: DAR SUNTEM NEMURITOOOORI... oarecum...
Kaleo: Vor fi maxim 3, mulțumită?
Y/N: Dacă o să folosesc măcar una, atunci da.
Kaleo: Mai vedem. Bun acum vreau să mai exersați și prin timpul liber ce v-am arătat azi dar nu vă mai chinui atât cu antrenamentul acum, sunteți liberi.

Toată lumea iese și surprinzător, Emma în loc să se ducă la Jungkook, se îndreaptă spre Y/N.

Ethan: Ce ai de gând?
Emma: Poftim?
Ethan: Nu mă lua cu poftim, știi bine despre ce vorbesc. Se vede cât de disperată ești după Jungkook. Și eu care credeam că ți-a trecut.
Emma: Daa uite cine vorbește. Cine se tot ținea după Amethyst, huh?
Ethan: Asta e altă treabă, nu are nimic de a face cu asta.
Emma: Eh nu, e clar că o placi.
Ethan: Dar ea pe mine nu și asta e. O las în pace nu mă frec de ea ca tine de Jungkook.
Emma: Dacă ai de gând să îmi vorbești așa, mai bine taci. Oricum nici nu aveam de gând să mă duc la Jungkook.
Ethan: Știu, de aia am venit să te opresc.
Emma: Adică?
Ethan: Cine știe ce ai de gând să îi faci bietei Y/N la cât o urăști. 
Emma: Crezi că i-aș face ceva rău?
Ethan: Doar nu o invitai la înghețată acuma, nu?
Emma: Știi ceva? Doar pleacă și lasă-mă în pace.
Ethan: Bine, mă duc la Jungkook să îi spun cât de disperată ești, deși nu cred că l-ar surprinde prea tare.
Emma: Nici să nu îndrăznești
Ethan: Sau? 
Emma: UGH bine nu îi fac nimic lui Y/N, mulțumit?
Ethan: Te juri?
Emma: Jur că nu ii fac nimic daca și tu juri că nu îi zici nimic lui Jungkook.
Ethan: Bine, jur că nu îi zic nimic lui Jungkook legat de disperarea ta. Acum tu.
Emma: Uff... J-jur c-că... AGGHH e greu. Ok ok. Jur că nu o să îi fac nimic rău lui Y/N... mulțummit?
Ethan: Foarte, spune și pleacă.
Emma: Poate că nu îi fac nimic dar de spus câte ceva tot îi spun. 

Y/N POV

UGH antrenamentul a fost o torturăăă. Singura chestie la care m-am gândit a fost ce voia să îmi spună Jungkook... De ce nu pot să îmi scot asta din minte? Să îl întreb? Dacă deja a uitat? Dacă par disperată? Dacă nu a uitat? Dar dacă nu a uitat, de ce nu a venit să îmi spună? Oare el crede că eu am uitat? Sau crede că eu cred că el crede că am uitat? Sau-

Emma: Y/N ce mă bucur că am dat de tine.

Ce mai vrea și asta? Nu i-a ajuns că m-a făcut să ard peretele? Ce, vrea să o ard și pe ea? Nu m-ar deranja...

Eu: Da?
Emma: Vreau să îți zic ceva urgent, nu mai poate aștepta
Eu: Ce este?
Emma: În primul rând, îmi pare rău de cum m-am comportat. Cred că eram geloasă pe tine cum că ai vrea să mi-l iei pe Jungkook și nu voiam să îmi pierd prietenul din copilărie
Eu: Prieten? Adică tu nu îl placi?
Emma: Ce? De unde ți-a venit ideea asta? Oricum, voiam să îmi cer scuze pentru asta și sper că o putem lua de la capăt.

Ce dracu? Întâi mă amenință și acum vrea să fim prietene? Nu știu ce să zic. Totuși nu mai pare să aibă privirea aia care mă vrea moartă deci cred că e un fel de progres, nu?

Emma: Nu trebuie să îmi răspunzi acum, ia-ți cât timp dorești eu doar voiam ca tu să știi că îmi pare foarte foarte rău... dar mai e ceva...
Eu: Ce?
Emma: E despre Jungkook...

Scuzați eventualele greșeli gramaticale