Vampire Love

17. La cumpărături

Amethyst POV

Dau să mă duc să testez altul dar atunci venise și Ethan spre mine să testeze celălalt pat și am dat nas în nas, ambii pierdându-ne echilibrul și el cade pe pat, eu închizând ochii fiind gata pentru impactul pe care nu îl mai puteam preveni.

Ce ciudat, nu am căzut. Mă întorc și văd că am fost prinsă de-

Eu: Yoongi?

Ne privim direct în ochi. Are mâinile pe talia mea. Nu spunea nimic. Doar mă privea... Nici nu știu ce se întâmplase cu Ethan dar nici că putea să îmi pese mai puțin. Yoongi mă trage mai aproape de el. Se apropie de mine și..

Ethan: Amethyst ești bine? Te-ai rănit?

Yoongi râde scurt enervat și când era pe cale să plece îl sărut punându-mi mâinile în jurul gâtului său, acesta răspunzând imediat sărutului.  

Yoongi: Ești bine? zice în timp ce mă privește direct în ochi și zâmbește dulce.
Eu: D-da, sunt foarte bine. 
Yoongi: Deci ce pat rămâne? zice și vine lângă mine, stând cu mâna pe talia mea, amândoi uitându-ne acum la Ethan care era și șocat și puțin nervos.

Doar nu e gelos, nu?

Amethyst: Încă nu ne-am decis
Yoongi: Atunci ce mai așteptăm?

*Între timp* Y/N POV

Mergem de ceva timp tot uitându-ne la canapele. O pe cine păcălesc, mintea mea era oriunde altundeva. La persoana care merge lângă mine comportându-ne ca niște străini, la nesuferita de Emma cu două fețe, la motivul pentru care mă deranjează atât de mult toată chestia asta. Adică Emma și cu el se știu de multă vreme, sunt prieteni, ce drept am eu să mă enervez că vorbesc și că stau împreună. Aish doar gândul ăsta îmi face sângele să fiarbă. CE SE ÎNTÂMPLĂ CU MINE?!

Jk: Deeeci, cu ce mai exact voiai să îmi ceri părerea? spune și se uită la mine.

Mersi Amethyst, fix asta îmi mai lipsea acum, să găsesc o scuză.

Eu: Ummm despre culoare.
Jk: Culoare?
Eu: Da, culoare.
Jk: Nu spuneai că ști cam ce culori vrei?
Eu: Păi da dar vreau ceva exact, știi
Jk: Ahaa... Și asta nu are nimic de a face cu faptul că aproape săreai la bătaie cu Emma?
Eu: Ceee?! Să mă bat cu Emma?? Pffft ce te face să crezi asta?... Cât de evident e că nu o suport?
Jk: Destul de

Râdem scurt.

Jk: Dar totuși, o știu pe Emma de când eram mici, e prietena mea, chiar nu vreau să vă certați.
Eu: Ok.. cred că pot să înceeerc să fiu mai drăguță. Dar nu promit nimic
Jk: Tot e bine
Eu: Dacă ea începe, eu continui, atât zic
Jk: Ok, destul de corect. Mersi
Eu: Cu plăcere..

Iar tăcerea asta de moarte. MĂ OMOARĂ CHESTIA ASTA.

Jk: Dar totuși, de ce o urăști atât?
Eu: Poftim?
Jk: Abia v-ați întâlnit și deja nu vă înțelegeți. De ce?

Nu știu, poate pentru că m-a AMENINȚAT?! Zic și eu.

Eu: Doar, nu știu, nu am un sentiment plăcut despre ea
Jk: De ce totuși? Adică dacă ai ajunge să o cuno-
Emma: Hey ce faceți? Ce coincidență să ni se intersecteze raioanele, nu?

Super, asta mai lipsea. Am intrat în raionul cu chestii pentru baie și jur că dacă nu se potolește o bag cu capul într-un WC...

Jk: Bună Emma, chiar vorbeam de tine

Vorbești de lup și lupul la ușă. Prea dur? Ok, scuze lupilor.

Emma: A da? Și ce mai exact?
Jk: Y/N vrea să îți zică ceva
Eu: Vreau?
Jk: Da, vrei
Eu: De când?
Jk: De acum

Oftez și iau aer în piept. Doamne dă-mi răbdare că numai cât îi văd zâmbetul fals îmi vine să... UGH

Eu: Emma.. îmi.. îmi pare rău dacă te-am făcut să te simți rău sau ceva..
Jk (în șoaptă): Doar atât?
Eu (în șoaptă): Nu întinde coarda
Emma: Oh scumpo chiar deloc. Adică m-am simțit destul de prost când v-am enervat mai devreme când am intrat în magazin dar nu ai de ce să îți ceri scuze
Jk: Vezi ce dulce e? 

Daaaaa, ca o bombonică.

Eu: Merg să îi caut pe restul.
Jk: Dar încă nu am ales o canapea
Eu: Comand online, zic și mă îndepărtez de ei.

*În acest timp* Vanessa POV

Ciudaaaat. De când am plecat, pe lângă faptul că ne învârtim prin magazin în căutarea covoarelor, niciunul din noi nu a zis nimic, doar se împingeau unul pe altul... Ce e cu băieții ăștia?

Romeo: Cred că văd niște covoare
Namjoon: Alea sun pături
Romeo: De unde știi? Le-ai pus tu acolo?
Namjoon: Și tu cum de ești atât de sigur că sunt covoare?
Romeo: Am vedere bună
Namjoon: A și eu nu am?
Romeo: P-
Eu: GATA! Tot ce faceți e să vă certați și să vă împingeți, parcă sunteți niște copii mici.
Romeo: El a început
Namjoon: Ce?!
Romeo: O-
Eu: Știți ceva, continuați, nici nu îmi mai pasă, merg să găsesc singură covoarele

Vreau să plec dar cei 2 mă prind de câte o mână.

Romeo: Nu, stai
Namjoon: Nu pleca
Eu: Vă mai certați?

Se uită unul la altul, ca două animale, după se uită iar la mine.

Namjoon: Dacă nu pleci, o să încerc să îl... suport
Romeo: A deci eu sunt problema?
Namjoon: Vezi? Vezi cum face?

Romeo oftează

Romeo: Bine bine, o să încerc și eu să mă calmez... cred
Eu: Bine, acum hai după covoare.

Mergem ce mergem și vedem un angajat.

Eu: Ok, eu mă duc la domnu' de acolo să îl întreb de covoare și voi stați aici cuminți, da? Și vedeți aveți grijă la culoarea ochilor

Parcă am venit cu 2 copii nu cu doi f*cking adulți...

Namjoon: Da..
Romeo: Nu promit nimic..

Merg la angajat.

Eu: Mă scuzați, îmi puteți spune vă rog unde este raionul cu covoare?
Angajat: Sigur, este următorul raion pe dreapta
Eu: Mulțumesc mult
Angajat: Pentru puțin

Mă întorc la ei și spre surprinderea mea nu se băteau. Facem progrese.

Eu: Bun, următorul raion pe dreapta
Romeo: Eu când am zis
Namjoon: Vai tu, Nostradamus
Romeo: Ești invidios?
Namjoon: De  ce aș-

Mă îndepărtez de ei lăsându-i să se certe și mă duc spre covoare. Doamne nici eu cu Amethyst și Y/N nu ne certam așa...

La un moment dat cineva își pune mâna pe umărul meu și din reflex îl pun pe pământ. Mă uit la cel de pe jos și văd că era Romeo, Namjoon râzând lângă mine.

Romeo: Tot uit că știi să te bați, zice cât timp se ridică
Eu: Wow, ați observat că am plecat. Credeam că sunteți prea ocupați cu certatul...
Namjoon: Ne pare rău
Romeo (în șoaptă): Ție poate...
Eu: Ai spus ceva, Romeo?
Romeo: Că îi dau dreptate, ne pare extrem de rău că te-am îndepărtat
Eu: Lăsați scuzele că tot o să vă certați și hai să alegem un covor

După ceva timp, în care cei doi s-au mai calmat (oarecum), îmi sună telefonul. Ciudat, era cel de vampir. Da, avem două telefoane, unul prin care putem fi conectați din lumea vampirilor și unul normal.

Eu: Alo?
?: Unde sunteți? V-am căutat peste tot. Și de ce nu răspund și restul?
Eu: Suntem bine dar ce se întâmplă? V-am spus că suntem în lumea oamenilor. Cât despre ceilalți, de unde ar trebui să știu eu?
?: Avem o problemă, veniți cât de repede puteți
Eu: Putem să mai aducem-- șii mi-a închis...

Scuzați eventualele greșeli gramaticale

Acesta este un capitol puțin mai lung și special pentru că vreau să vă mulțumesc pentru cele peste 400 de „vizualizări". Mersi muuuult!!