Vampire Love

36. Adevărul

Autor POV

Chiar dacă demonii lui Lucifer și ai lui Lilith au avut cea mai mare grijă de ei cât au stat acolo, Y/N nu putea să nu se gândească la ce va urma... Înmormântarea părinților lor, succesiunea la tron, starea lui Jungkook dar înainte de toate... discuția cu Amethyst și Vanessa... A venit timpul ca ele să știe adevărul... Și acest gând o speria cumplit...

Dante POV

Jungkook tocmai se trezise dar nu am apucat să îl întreb nimic că mă trezesc cu ceva în cameră. Erau... regele și regina?

Emma: AAAAAAA
Jungkook: Ce e?
Emma: C-ce e aia?
Eu: Regii...
Jk: Ce? Și aia albă ce e?

Iau hârtia de pe ei și o citesc

Eu: Axel a fost învins...
Emma: Axel?
Eu: Regele vârcolacilor
Emma: Deci războiul e gata?
Eu: Da...
Emma: Și de ce nu ne bucurăm?
Eu: Pentru că regele și regina au murit pentru ca asta să se întâmple
Jk: Stai, regele și regina? Adică... părinții lui Y/N, nu?
Eu: Îți amintești?!
Jk: Puțin, cred, știu că ziceați că e prințesă. La fel și Vanessa și Amethyst. Săracele...
Emma: Da... nu meritau asta...
Jk: Unde sunt?
Eu: Am fost aici tot timpul, habar nu am
Emma: Ne ocupăm de asta mai încolo, tu cum ești? spune punându-se în brațele lui
Jk: S-sunt... ugh mă doare capul... 
Eu: Ia o gură de aer. Dar înainte, hai să îți fac niște radiografii că tot suntem la spital. Oarecum.
Emma: Ok, vin și eu
Eu: Nu, nu are voie multă lume deodată că oricum e destul de aglomerat
Emma: Ok...

Y/N POV

Nici nu știu ce s-a întâmplat după... după război... știu că am fost aduși în iad și cred că am adormit sau ceva că m-am trezit pe o canapea, Kaleo fiind pe jos în fața mea, citind ceva.

Eu: Ce s-a întâmplat?
Kaleo: M-ai speriat. Ai dormit destul de puțin
Eu: Sunt vampir, ce vrei. spun și mă așez pe jos lângă el.
Kaleo: Lucifer ne-a adus aici și după atâta plâns voi ați adormit. Bine, tu mai mult ai leșinat dar Asmodeus a zis că nu e nimic grav și eu am rămas cu tine, ceilalți calmându-le pe ele.
Eu: Asmodeus?
Kaleo: Doctorul de aici
Eu: A da

Kaleo își pune mâna pe umărul meu și eu îmi pun capul pe umărul lui

Kaleo: Dacă vrei să vorbești sau ceva-
Eu: Cum o să le zic?
Kaleo: Huh?
Eu: Mama și tata ascund... adică... ascundeau câte ceva de Amethyst și Vanessa... voiam să le spunem înainte de război dar nu am mai apucat... și acum eu trebuie să le spun...
Amethyst: Ce să ne spui?
Kaleo: Mai bine vă las singure
Vanessa: Te rog, ne-ai ținut în suspans tot războiul, ce e?
Eu: Ok știți ceva nu mai are sens să o iau pe ocolite. Sunteți fiicele lui Axel
Amethyst & Vanessa: CE?!?!
Amethyst: Ok dacă nu vrei să ne spui, nu ne spune, nu ne lua la mișto
Eu: Vorbesc serios...
Vanessa: Dar... cum?!

Eu: Vedeți voi... mama avea o soră... Selene... ea s-a îndrăgostit de Axel. Încă de pe atunci, vârcolacii și vampirii nu se înțelegeau. Așa că ei erau un fel de Romeo și Julieta. Numai că povestea lor s-a terminat mai tragic... Vedeți voi... La un moment dat, Selene a rămas însărcinată cu voi. Și tatăl era... Axel... Cum ar fi fost o rușine pentru familia regală ca viitoarea regină să fie însărcinată înainte să fie căsătorită, mai ales cu inamicul, au căutat repede un vampir cu care să se mărite. Singurul care știa și toată povestea și era și dispus să o facă, era cel mai bun prieten al ei, Orpheus. Cum vampirii se nasc mai rapid, iar evoluțiile sunt diferite, peste nu mult timp, v-ați născut. Și eu dar asta e altă treabă. Voi nu ați fost anunțate poporului, deci cam nimeni care nu era din familia regală nu știa de existența voastră. Noi am trăit ca surorile dar zvonuri sunt peste tot, și cumva zvonul că eu nu aș fi singurul copil din castel a ajuns și la Axel. A făcut calculele și a realizat că el e tatăl vostru. De mai multe ori a încercat să vă ia, dar într-o zi a și reușit. V-a dus într-o pădure și-
Vanessa: Stai, noi cum de nu ne amintim?
Amethyst: Da, mi-aș fi amintit dacă cineva voia să mă răpească
Eu: Era pădurea uitării. Cu cât stai mai mult acolo, cu atât uiți mai mult. Voi aparent ați uitat cam tot. Axel era și el acolo, nu apucase să fugă prea departe cu voi, dar avea o poțiune de păstrare a memoriei, Selene l-a învățat ceva magie când erau „împreună". Selene, Orpheus și mama au mers după voi, tata trebuind să aibă grijă de mine. Bine, nu i-a ieșit că m-am făcut invizibilă și am mers cu mama, ea mi-a dat și mie poțiune de păstrare a memoriei, cum era clar că nu mă întorceam. Am reușit să vă găsim, eu m-am întors cu voi acasă și din ce mi-a povestit mama, Axel i-a omorât pe Selene și Orpheus... Și așa ați ajuns să credeți că suntem surori. Mama a crezut că e mai ușor să vă zică asta decât să vă spună că tatăl vostru e un psihopat care v-a omorât mama, mai ales la vârsta aia... Poporul a crezut-o, dar ei știu că eu sunt mai mare ca să aibe sens povestea și cam asta e... De aia voi nu vă aduceți aminte unele lucruri din copilărie și de aia nu aveați voie afară în unele nopți, din cauza-
Amethyst: Lunii pline...?
Eu: Mda...
Vanessa: Eu-... D-de ce? De ce ne-ai spus acum?
Eu: Credeam că Axel e mort, dar aparent nu... aparent s-a căsătorit și el și aveți și un frate
Amethyst: Un ce mă?
Eu: Damian e fiul lui Axel. Cum Axel a fost tatăl vostru biologic, teoretic Damian vă e frate
Vanessa: Biologic sau nu, creatura aia nu se cheamă tată, da? Cum a putut Selene să îl iubească?
Eu: Inima face ce vrea...
Amethyst: Da, eu am nevoie de aer...
Vanessa: Cine mai știe?
Eu: Eram doar eu, mama, tata, bunica și nu sunt sigură de Romeo
Vanessa: Cred că și eu am nevoie de aer...
Eu: Nu știu cât de potrivit e momentul dar... aveți grijă... e lună plină
Ele: Notat... spun și au plecat.

Și așa le-am spus adevărul... Sunt supărate? De ce nu ar fi? Mă vor ierta? De ce ar face-o? În mai puțin de 3 minute pot fi deja în lumea vârcolacilor, luându-și tronul...