Vampire Love

77. Te cunosc?

Mira POV

Sunt prea frumoasă ca să mor! Sunt prea frumoasă ca să mor! A stai, pot zbura. Îmi deschid aripile și mă duc înapoi pe pervaz, de data asta rămânând afară.

Yan: Aiden, închide geamul și hai mai repede la masă până nu se enervează mama.

Deci el e Aiden... Abia aștept să îi spun Emmei!

Emma POV

Eu: De asta ești tu vrăjitoarea mea preferată, Mira! spun și o iau în brațe la auzul noilor vești.
Mira: Ce ai de gând să faci cu informația asta acum? Nu îți cam strică planul? Adică nu cred că o să fie atât de ușor să îl atragi pe Aiden de partea ta atunci când e practic închis în castel.
Eu: Nu va fi dar are în jur de 15 ani, nu? Vârsta rebelă, dacă îmi aduc bine aminte. Tot ce trebuie tu să faci e să continui să îl urmărești și să îmi spui tot ce face. Dar înainte de asta, cred că ți-ar prinde bine niște odihnă.

Îi văd fața luminându-se la gândul unui pui de somn iar ea mă ia scurt în brațe și pleacă acasă. Mă întorc la Erik care, ca de obicei, testa o nouă poțiune alături de Ace.

Eu: Care e victima de data asta?
Erik: O plantă.
Ace: Nu orice plantă. Floarea soarelui.
Eu: Contează ce fel de plantă e?
Erik: Nu, dar Ace mi-a zis că vrea să învețe mai multe despre plante, mai ales flori, așa că îl las să le clasifice dacă vrea.
Eu: Credeam că știe asta deja, din moment ce l-ai creat acum mult timp.
Erik: Nu a vrut să învețe până acum și nu m-am chinuit să construiesc un robot cu emoții proprii doar ca să îl forțez să facă ceva ce nu vrea.
Eu: Are sens. Acum înapoi la treburile noastre, ce anume testezi?
Erik: Am hrănit floarea asta cu magie timp de ceva timp iar acum urmează să o stropesc cu asta. spune și ia în mână poțiunea la care lucram de atâta timp. Dacă funcționează, ar trebui ca floarea să rămână fără magie.
Eu: Nu ar trebui să o și omoare?
Erik: Din moment ce am hrănit-o doar cu magie, pierdea asta va duce la moartea florii.
Eu: Îmi place ce aud.

Romeo POV

Cine ar fi crezut că să fii regele Iadului e atât de... distractiv?! Aproape în fiecare zi apar persoane noi cu povești noi și majoritatea sunt amuzante. Ar trebui să aduc copiii pe aici mai des, am auzit că sunt într-o perioadă destul de stresantă, sigur le-ar prinde bine niște povești amuzante.

Mă teleportez în fața castelului din lumea vampirilor și bat la ușă, aceasta fiind deschisă de Namjoon.

El: Nu
Eu: Nici nu am apucat să zic ceva.
El: Și nici nu trebuie. De cele mai multe ori, ideile tale sunt așa de „speciale" încât ne asigură un loc în Iad.
Eu: Știi că asta nu se poate iar de data asta promit că nu e mare brânză. Haide, credeam că suntem prieteni.
El: Așa e și tocmai de asta știu că nu ești întreg la minte.
Eu: Măcar mă lași să zic de ce am venit?

Nu apucă să îmi răspundă că este întrerupt de Katherine care tocmai ni s-a alăturat.

Katherine: Tată, cine e la- Aaa Romeo, tu erai. Intră!
Eu: Mersi de ospitalitate, domniță! Mă întreb de la cine ai moștenit-o. spun ironic și îi arunc o privire urâtă lui Namjoon în timp ce intru.
Namjoon: Nu era nevoie, tocmai pleca.
Eu: Dar abia am ajuns.
Katherine: Și ce te aduce pe la noi?
Eu: Mă întrebam dacă nu cumva ați vrea să veniți în „Lumea de Jos" și să auziți niște povești amuzante ale celor noi veniți.
Katherine: Mie mi-ar plăcea, mă duc să-i întreb și pe restul dar să știi că Ares e plecat cu Amethyst și Yoongi. spune și pleacă să îi adune pe ceilalți.

S-a întors destul de rapid, spre surprinderea mea, dar Aiden nu părea foarte entuziasmat.

Katherine: Ok, suntem toți aici
Aiden: Mergeți fără mine, cred că rămân aici
Eu: De ce? Ești ok? Dacă e din cauza temperaturii, să știi că-
Aiden: Nu, nu e asta. Sunt ok doar că nu am dispoziția necesară. Cred că mă duc puțin să mă plimb pe afară.
Namjoon: Cum vrei dar ai grija. Sigur ești ok?
Aiden: Sunt bine! spune în timp ce își ia haina din cuier și pleacă.

Aiden POV

Nu ar fi trebuit să țip și să plec așa... Voia doar să se asigure că sunt bine pentru că îi pasă... Dar chiar dacă știu asta, nu pot să nu mă simt și mai jalnic. Yin și Yan puteau face ce voiau la vârsta mea și nimeni nu punea atâtea întrebări și nici nu erau atât de îngrijorați. Vreau și eu libertatea asta... Dar nuuu, nu se putea să mă fi născut ca ceilalți, un adevărat fiu al vampirilor. Nuuu, eu trebuia să fiu oaia neagră a familiei și să fiu practic un om. Eu trebuie să fiu ascuns de lume și să am nevoie de poțiuni pentru a rezista în Iad și să am mereu câte un nume fals în caz că cineva mă întreabă ceva. Nici nu pot avea prieteni pentru că ar trebui să îi mint. De când m-am născut, toată viața mea a fost o înșiruire de minciuni. Am mințit pe toată lumea că nici măcar nu exist. Trebuie să mint pe oricine întâlnesc. Trebuie să mă ascund atât de mult încât nici la școală nu mă pot duce.

?: Hey, băiete! Ce faci cutreierând pădurea de unul singur?

Nici nu am realizat că am ajuns aici. Eram prea pierdut în gânduri să mai conștientizez pe unde sunt. Trebuie să îmi revin, m-am îndepărtat prea mult de casă.

Eu: Scuze, nici nu te cunosc, nu ar trebui să vorbim.
?: Tu ești Aiden, nu-i așa?