Lupta Intunericului

Regimentul Special/ Raul cu chip angelic/Sfatul/Trecutul ramane trecut.

A doua zi cei doi prieteni-inamici se trezesc. Si isi imbraca uniformele primite.
Fara grade si numar de regiment, urmand sa le primeasca de la comandantii lor pe care urmau sa ii intalneasca la capitala.

Kai si Lexi pleaca spre gara. Pe drum,liniste totala. Lexi era emotionata, a asteptat momentul acesta de mica copila,iar Kai stresat... auzind ca exista trei persoane cu atat de multa putere s-a ingrijorat. Si totusi media per-razboinic era net superioara demonilor, si numarul de asemenea.

Ajunsi la gara acolo se reintalnesc cu Zane, ce a avut scorul de peste 30mii. Si inca 3 persoane...dar? Si Linda,ce avea doar 13mii.

Zane ii priveste scarbit pe cei doi, simtindu-se umilit de scorurile lor.
Dar Lexi, acum increzatoare dar fiind faptul ca rangul ei brusc nu mai era de comun spuse:

-Hei pionilor, ce faceti?

Si apoi a privit catre Linda si spune:

-Wooow! Slabatura de 13mii ? Ce cauti aici? Misiuni sinucigase?

Linda raspunde umila:

-Punctul meu forte nu e forta! Sunt un bun coordonator..

Zane a decis sa le intoarca spatele.
Lexi voia sa faca cunostinta si cu ceilalti trei,dar fix atunci a venit ofiterul ce ii va escorta la capitala.

Cei 5 se aliniaza si stau drepti.

-Buna dimineata. Eu sunt Sergentul Ludovic Krakov. Urmeaza sa plecam. In capitala, exista 3 reguli pentru noii recruti.

1! Mers drept, nu priviti stanga dreapta. Doar inainte. Eu va voi dirija.
2! Seriozitate,fara zambete.
3! Nu vorbiti neintrebati cu superiori!

Acum hai, urcati!

Spuse Ludovic,fix in momentul in care trenul sosise.

Intre timp in Akikan:

Kenzie se trezeste, asezata pe un pat. Ametita deschide ochii,si cu greu se ridica si spune:

-Ce s-a intamplat? Slayer?

A privit in jur si...Slayer nu era acolo. Kenzie se ridica din pat ametita si amortita, dar in acelasi timp simtea puterea pe care o primise.

Si fix cand s-a ridicat Slayer a aparut de nicaieri si a spus:

-Am avut niste treburi de rezolvat. Esti bine?

-Mda? Cred. Ce treburi?
Spuse Kenzie nedumerita.

-Treburi,nu ai nevoie sa stii. Ideea e alta, trebuie sa pleci, trebuie sa iti aduni fortele si prietenii de oriunde s-ar afla. Nu pot sa interferez mai mult de atat cu ceea ce va urma.
Am doar posibilitatea de a indoi regulile putin:
Lupta....LUPTA! Indiferent ce s-ar intampla, ce catastrofa ar venii. Oricati ar murii,indiferent de situatie..nu capitula. Daca renunti...totul se va sfarsii. Si chiar de vei murii chiar tu,trebuie cu ultima suflare sa dai ordinul: luptam pana la ultimul om.

Spuse Slayer serios si incruntat,dar ochii sai cu pentagrame ii tradau intentiile...era sincer,trist si...stia multe.
Dar circumstantele nu il lasau.
Kenzie a observat si a spus zambind:

-Multumesc Slayer, si...oricui ne vegheaza din departare si isi da silinta pe cat posibil.
Spuse Kenzie criptic,a inteles ceva. Ceva ce nu era menit,dar a inteles.

Si atunci Kenzie s-a teleportat inapoi in capitala.
Slayer ramane surprins. Si in mintea sa a spus:

"Desii suntem conectati la nivel intelectual si spiritual, nu as fi crezut ca e asa inteligenta....asa cum eu i-am citit gandurile adunand fragmente...si ea a reusit. Femeia asta,e menita sa aduca liniste in lume..."