Trilogia Baztan - Dolores Redondo (1/4)

6 2 0
                                    

     Titlu: Partea de nord a inimii 

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

     Titlu: Partea de nord a inimii 

     Autor: Dolores Redondo 

     Genuri: crime, mister

     Editura: litera 

     Nr. pagini: 736

🌟volumul 0 din trilogia Baztan 

     „Găinile stăteau claie peste grămadă, formând un grup tăcut și compact într-unul dintre colțurile cotețului

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

     „Găinile stăteau claie peste grămadă, formând un grup tăcut și compact într-unul dintre colțurile cotețului. Știau că urmau să moară și în clipa aceea a știut și el. Tremurând din cap până în picioare, s-a târât spre găini, s-a ghemuit cât de tare a putut și s-a îngropat printre ele, doar un moment, exact înainte ca furtuna să lovească ferma. Supunerea tăcută cu care găinile își acceptaseră destinul a explodat într-o văicăreală de cotcodăceli lungi și profunde, asemănătoare țipetelor omenești de panică adâncă." (pag. 15)



     „Ar putea fi un anihilator, dar de cele mai multe ori ucigașii de familii care ucid pentru putere și control au suferit în copilărie abuzuri fizice, emoționale și, în majoritatea cazurilor, sexuale. Când comit astfel de crime, de obicei își torturează victimele, provocându-le aceleași suferințe prin care au trecut ei. Dacă aleg o familie pentru că-i amintește de familia lui, atunci trebuie să se identifice cu unul dintre membrii ei. În cele mai multe cazuri documentate, au grijă de cel cu care se identifică, și chiar dacă uneori își pierd controlul, îl ucid numai dacă nu au de ales și în nici un caz nu-i torturează, așa cum fac cu ceilalți membri, fără să-i intereseze să disimuleze rănile, chinurile, umilințele. Mai mult, fac ca scena crimelor să fie cât se poate de evidentă. Ucigașii vor ca lumea să vadă ceea ce le-au făcut și să afle de durerea lor." (pag. 60-61)



     „S-a simțit epuizată, nedormită, ca un copil supradotat căruia părinții îi îngăduie să se culce târziu, dar îl obligă să cânte la pian pentru invitați." (pag. 95)

Citate din cărțiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum