HIM

12

Eden Pov.

Drumul pana la mine acasa a fost destul de scurt. Dante continua sa-mi spuna povesti despre parintii mei si chiar am ras pe drum atat de mult incat am ramas fara aer. L-am invitat la mine acasa dar nu am realizat ca nu are crema la el, asa ca ne-am despartit cand am ajuns in fata casei mele, cu promisiunea ca va trece mai tarziu pe la mine. Poate, pentru unii, daca ar stii ca am invitat la mine acasa o persoana pe care am cunoscut-o abia acum cateva minute ar parea o prostie. Pentru mine, nu. Am stat la masa cu unul dintre cei mai mari mafioti. Nu e mare lucru sa stau cu un om normal la masa. Plus, ca arata bine…Extrem de bine. La fel de bine cum arata Hell.

Imi scutur capul eliminand toate gandurile care ma duc la Hell, dar apoi imi dau seama de ceva. Sunt atrasa de barbatii maturi. Cum naiba nu mi-am dat seama pana acum? Nu am fost atrasa de Mark sau de unul din gasca lui. Am fost atrasa de Hell care si el este un barbat destul de matur. Ceea ce ma opreste sa ma apropii de el, este faptul ca seman cu logodnica lui moarta. Daca am fi impreuna, m-as gandit incontinuu daca ma place pe mine sau ii place imaginea mea. Nu pot sa ma las folosita asa.

Imi trec palmele peste fata oftand usor apoi ma apuc sa mai imi notez cateva notite pana apare Dante.

~~~

Soneria de la intrare se face auzita si imediat pornesc spre usa, poate putin cam prea grabit. E ora opt seara si credeam ca nu mai vine. Deschid usa si in fata mea este un Dante cu un zambet larg pe buze cand ma observa cu o cutie de pizza in mana si cateva doze de bere.

-Iti place pizza? Ma intreaba el privindu-ma fix in ochi.

-Ador pizza. Intra. Spun, si ma retrag din usa facandu-i loc sa intre inauntru.

-Unde vrei sa mancam? Ma intreaba el oprindu-se in mijlocul livingului.

-Aici. Ne putem uita si la televizor daca vrei. Ii raspund repede.

Ne asezam pe fotoliul pentru doua persoane si acesta aseaza pizza si berile pe masa de cafea din fata noastra, apoi mai aseaza o punguta mai pe colt. Acolo cred ca este unguentul de care imi spunea. Pornesc televizorul lasandu-l pe un program oarecare si ne luam amandoi cate o felie de pizza pe care o mancam in liniste.

Ciudat e faptul ca nu simt nevoia sa umplu cu ceva aceasta liniste. Am impresia ca il cunosc de o viata. El spune ca ne-am mai intalnit cand eu eram mica dar nu imi aduc aminte de el. Parintii mei aveau multi prieteni.

-Te-ai descurcat singura pana acum sau te-au ajutat si prietenii tai? Rupe el tacerea la un moment dat.

Imi musc interiorul buzei putin rusinata de faptul ca nu am prieteni ca orice fata normala, dar am ajuns sa accept asta.

-Nu am prieteni.

Acesta isi desface o doza de bere intrebandu-ma tacut daca vreau ei eu, dar doar neg din cap.

-Oh haide…Trebuie sa fie cineva. O buna prietena? Un bun prieten? Poate…un iubit?

Cu toate ca nu este amuzant nimic ceea ce spune, nu imi pot ascunde zambetul care imi apare pe fata. Iubit? Pe dracu'.

-Nu. Nimic din toate astea. Sunt doar eu.

Acesta ma priveste de parca ar vrea sa se asigure ca spun adevarul. N-am nimic de ascuns. Bine, poate partea ca am vandut droguri pentru mafie…Mda, cu siguranta asta o sa ascund.

-Puteam sa jur ca ai un iubit…

Mi se par putin curioase intrebarile astea. E de parca a venit sa ma interogheze, dar poate e doar curios.

-Hai sa iti pun unguentul. Continua el luand o gura de bere.

Ma intorc spre el avand un picior sub mine si celalalt pe langa fotoliu. Isi plimba privirea pe mine de sus pana jos de cateva ori apoi ma prinde de coapse si ma trage deasupra lui. Scot un mic tipat din cauza ca nu m-am asteptat sa ajung in aceasta pozitie, dar el pare neafectat. Se intinde dupa unguent, iar eu imi asez palmele peste umerii lui, nestiind unde ar trebui sa le tin ca sa nu para ciudat. Din pozitia in care stau pot sa il analizez cu usurinta. De la ochii lui verzi pana la buzele acelea perfecte si moi…Sigur sunt moi. Pot spune asta doar privindu-le. Oare cum se simt cand saruta?

Degetul sau imi elibereaza buza dintre dinti, pe care nici nu stiam ca o am, apoi imi aplica unguentul pe coltul gurii. Abia acum imi dau seama cat de apropiati suntem, iar degetul lui mare nu mi-a parasit buza. Inconstient ochii mei fug spre buzele lui apoi din nou la ochii lui doar sa constat ca el deja ma priveste. Aerul parca a disparut din jurul nostru si rosesc stiind ca am fost prinsa holbandu-ma. Din nou.

Inghit in sec, iar acesta isi retrage degetul de pe buza mea.

-Cred ca o sa am nevoie de berea aia pana la urma. Spun, dandu-ma jos de pe el si asezandu-ma pe fotoliu.

Niciunul din noi nu mai spune nimic, iar eu imi desfac o doza de bere band imediat cateva inghitituri apoi merg in camera mea. Am nevoie de aer. Asez doza de bere pe birou si trag adanc aer in piept. Aud un bipait semn ca am primit mesaj si ma indrept spre pat unde mi-am lasat telefonul.

Chris:Sper ca esti mai bine.

Chris:Nu vreau sa te deranjez. Daca vrei sa vorbesti cu cineva, suna-ma.

Chris:Inca tot nu stiu cine ma fura.

Chris:Ai grija de tine.

Arunc telefonul pe pat si oftez. Viata mea este atat de ciudata. Am avut mereu principii si am stiut mereu sa fiu doar de partea binelui. Atunci, de ce inca ma simt vinovata ca nu mai vreau sa il ajut pe Hell? Iau doza de bere si o duc la gura, terminand-o din cateva inghitituri apoi o arunc la cos. Ies din camera si merg in living dar sunt surprinsa ca nu este nimeni in jur. A plecat? L-am facut sa se simta jenat?

Cine naiba mai intelege ce se intampla?!