VideoChat

Capitolul -8-

~Dimineata~

 Ma trezesc din cauza telefonului meu care suna ,raspund,  era bunica mea,imi spusese ca are nevoie de mine. Malik nu mai era in pat . Unde naiba o fii ? Ma uit prin jurul patului sa vad daca se ascunde,dar nu. Ma ridic si ma duc in baie,ma schimb,apoi imi strang lucrurile si incep sa il strig.

-Malik? Unde esti? 

-Aici,draga mea.

-Ce faci?

-Pai...ti-am pregatit micul de jun.

-Aww...ce dragut.

-Stiu.Hai sa mancam impreuna.

Dupa 10 minute

Terminam de mancat si micul de jun, imi iau valiza si ma îndrept spre usa.

Deodata, Malik imi spune sa il ajut sa isi gaseasca valiza.

-Ce s-a intamplat? Intreb prefacandu-ma speriată.

-Valiza mea! Unde e? Mă întreabă suspicios.

-De unde sa stiu eu. Spun prefacandu-ma cu nu stiu nimic.

-De ce razi?

-Ti se pare. îi raspund serioasa.

-Ahh!! Mi-ai facut-o. Gata. Mi-ai facut-o.

- Laba? In niciun caz.

-Nu,perverso,eu vorbeam despre valiza mea. Tu te-ai razbunat pe mine,nu?

-Da,asa am facut. Spun dand din cap.

-Unde imi e valiza acum?

-Uhmm...nu cred ca mai e.

-Cum adica?

-Ti-am vandut-o.

-Ce-ai facut ? Spune cu o voce autoritara.

-Cum am zis,am vandut-o.

-Bine,dar de ce?

-Eu ti-am zis ca o sa ma razbun si o sa fie rau. Spun amuzata.

-Nebunoo. Spune in timp ce imi da o palma peste fund.

-Auch! Sa stii ca inca ma mai ustura pielea.

-Ce bine imi pare. Spune in timp ce pleaca.

-Stai!

Debby'Pov: 

Ahh! Ce naiba am mai facut? I-am platit doar cu aceeasi moneda.

Daca stau si ma gandesc, nu trebuia sa fac asta,dar faptul e consumat. mă întreb singura.

-Malik!! asteapta-ma. Strig dupa el ca disperata.

-Pleaca, doar lasa-ma.

-O doamne! Tu chiar te-ai suparat.

-Da. Aveam ceva important in valiza aia.

-Stai linistit.

-Cum sa stau linistit?Cum?! Daca aveam multi bani in valiza aia.

-Uita-te la mine.

-Nu.

-Uita-te la mine. Tip la el.

-Ahh! Banii mei?

-Da,tu ce credeai ca am vandut-o fara sa ma uit in ea?

-Hoata mica. Spune in timp ce-mi  pune mana pe umar.

-Acum ca ti-ai recuperat banii,se pare ca trebuie sa ne luam adio.

-"Adio?" Poate vrei sa zici "La revedere" .

-Nu. Am zis foarte bine.

-De ce?

-Pai...in tot acest timp in care am stat cu tine,m-am simtit foarte bine. Tu ma faci sa rad si ma faci sa am nervi non-stop,numai din cauza ta. Dar...

-Dar,ce? 

-Trebuie sa nu ne mai vedem niciodata.

-De ce? Întreabă trist.

-Eu am ceva de facut,trebuie sa fac asta ca sa nu pierd pe cineva.

-Ce trebuie sa faci? Oh Doamne!  Pe  cine nu trebuie sa pierzi?

-Nu conteaza. Oricum,te plac nespus de mult. Spun in timp ce il sarut.

-Eu cred ca Te Iubesc.

-Haa! Asa repede? Spun râzând.

-Eu ma indragostesc repede.

-Eu nu prea,dar la tine a mers.

-Mereu merge la mine.

-Hai gata cu laudatul. Adio! Spune in timp ce se urca intr-o masina misterioasa cu geamuri fumurii.

-La revedere!! Intr-o zi ne vom intalni din nou. Promit. Tip sprea ea  curgandu-mi o lacrima pe obraz.

_____________________________

Debby'Pov:

 Oh doamne! De ce ma faci mereu sa sufar? De ce ? Ai luat de langa mine multe persoane dragi,acum ma desparti si de baiatul pe care cumva am inceput si eu sa il iubesc. Ahh! Imi urasc viata. Spun in gandul meu curgandu-mi siroare de lacrimi pe obraz.

-Debby? Ma întreabă o voce cunoscuta.

-Louis? Nenorocitule,unde dracu ai fost? Unde ? Spun disperata.

-Calmeaza-te. Unchiul meu a avut nevoie de mine si a trebuit sa ma duc,altfel nu mai imi dadea bani.Oricum imi pare rau ca te-am lasat singura si nu ti-am spus, sper ca te-ai distrat.

-M-am  distrat pe naiba.Ma rog,au fost si zile frumoase,dar, cum ai putut sa-mi faci asta? 

-Ce sa iti fac?

-M-ai lasat singura,prostule.Tu niciodata nu ma  lasi singura.

Stiu.Dar crede-ma. Nu puteam sa il abandonez.

-Eu cred ca imi ascunzi ceva. Spun suspicioasa.

-Ce? Nu iti ascund nimic.Serios. Imi răspunde abătut.

-Ba da,imi ascunzi ceva, si cu siguranta voi afla. Spun in timp ce pun o privire periculoasa.

-Crezi ce vrei. Spune nepasator.

#Hey lume♥

Din nou, mi-am facut timp si am postat :))

In fine, ce credeti ca-i ascunde Louis lui Debby?

P.S. Scuzati-mi greselile, o sa editez.