Întâlnire cu duşmanul(Intrând în lumea vârcolacilor, Volumul II)

Capitolul 42: Inversare de roluri

În camera Aliciei era liniște, atât de liniște încât ai putea spune că nu este nimeni în încăpere. Dar, dacă ascultai cu grijă și priveai puțin mai atent prin încăpere îți dădeai seama că defapt nu era atât de pustie camera. Ușa de la șifonier nu fusese închisă bine iar sertarul cu lenjerie de la dulap era între-deschis. Puțin mai încolo leptopul care era pornit ore în șir într-o zi normală era ușor împins într-o parte, de parcă cineva considerase că are nevoie de acei câțiva centimetri ocupați de leptop. Mai departe geamul era larg deschis pentru a permite aerului rece și revigorant să pătrundă în încăpere. Singurele lucruri care nu păreau a fi mișcate de la locul lor erau cărțile de pe rafrutile din jurul patului. Fiecare carte era pusă la locul ei dar, la o privire mai atentă, îți puteai da seama că s-a umblat pe acolo. Unele titluri erau așezase la întâmplare și întoarse astfel încât scrisul să nu fie spre dreapta ci spre stânga. Ba chiar unele dintre cărțile așezate pe categorii erau puse pe alte rafturi unde nu aveau ce căuta. Cert era că cineva umblase la rafturile de cărți și puse grăbit mai multe volume unde apucase. Piesa de mobilier la care se umblase cel mai mult nu era decât patul. Așternuturile frumos aranjate și impecabile erau acum șifonate și strânse în unele locuri. Plapuma cu care Alice se acoperea în fiecare seară atârna mai mult pe jos decât pe pat iar una dintre perne se apropia încet să o urmeze. Salteaua patului rămăsese neatinsă dar în schimb se vedeau urmele a două trupuri ce stătuseră pe ea. Dacă cineva s-ar gândi să arunce cu pudră ca să poată lua urmele și să vadă cine stătuse și cum atunci s-ar vedea un singur trup. La o privire mai atentă trupul nu era unul normal, de om ca oricare altul. Trupul avea două brațe și două picioare iar, dacă nu știai cine fusese în aceea cameră, puteai crede că fusese o bătălie pe viață și pe moarte. În realitate cele două trupuri care stătuseră în pat fuseseră atât de prinse în pasiunea ce îi cuprinse încât nu mai ținuseră cont de nimic. De la fereastră la masa unde se afla leptopul iar de acolo până spre șifonier unde încercaseră să se ascundă într-un joc prostesc dar amuzant pentru ei. Când cele două trupuri se depărtaseră pentru a lua aer unul dintre ele merse la raftul de cărți. Vorbiseră puțin și se jucaseră ca doi copii mici. Unul lua cărți la nimereală, se uita pe copertă și citea titlul ca mai apoi să îl pună într-un alt loc spre disperarea celuilalt. Le amestecase încontinuu și nu se opri nici când celălalt trup îi ceruse să înceteze. Trupul ofticat de acțiunile celuilalt la raftul de cărți îl trase într-un sărut iar de acolo nu mai fusese decât un pas până când se prăbușiseră în pat. Pasiunea ce îi înconjurase se reaprinse și nu durase mult până când eliberaseră patul de ceea ce era pe el. Rămăseseră doar o pernă pe care stătea capul unuia dintre ei și un colț din plapumă. În rest totul dispăruse de parcă nici nu ar fi existat.

Alice îl prinse de umeri pe Christopher și îl împinse de pe ea. Băiatul nu se lăsase așa de ușor dat la oparte și, din moment ce nu mai putea ajunge la buzele ei, se năpusti asupra porțiunii de gât expus. Mușcase puțin mai tare ca mai apoi să sărute zona roșiatică. Ca totul să fie și mai amuzant și plăcut își trecu ușor vârful limbii peste și așteptă ca ea să reacționeze.

- Termină, mă gâdili, râse ea dar nu îl depărtase.

Chris nu se opri și continuă să o sărute pe gât. Urcă pe bărbie și se năpusti asupra buzelor ei pentru o nouă repriză. Alice nu îl lăsase să fie el singurul care se distrează și acționă și ea conform standarnelor. Chris era deasupra ei dar ea se folosi de corpul lui și, după ce își luă avânt, îl întoarse și ajunse să fie deasupra. Când îl privi era mirat și foarte surprins de fapta ei. Zâmbea cu gura până la urechi în timp ce își etala dinții ca un mănunchi de perle.

- Trebuie să vorbim, îi spuse ea serioasă.

Chris se ridică dintr-o dată și ajunse în dreptul ei. Îi prinse fața între mâini și își uni buzele cu ale sale pentru a nenumărata oară în acea zi. Se bucură de răspunsul pe care îl primi și se lăsase ușor pe spate în timp ce o trăgea după el. Alice era mai mică la înălțime decât el și ajunse să îi stea pe piept cu cea mai mare parte a corpului. Se ridicase puțin mai sus astfel încât să nu îl solicite prea mult pentru un sărut dar nici să nu îl sărute deloc. Când se opri buzele ei erau incredibil de aproape de ale lui dar hotărâ să ia o pauză. Brațele lui o înconjuraseră de îndată și nu o lăsaseră să se dea jos de pe el. Neavând ce altceva să facă Alice se întinse mai bine și își așeză capul pe umărul lui fiind aproape la aceași înălțime.