Dis de dimineață Aisha se trezi o dată cu soarele. Avea de gând să muncească ea în locul mamei sale iar dacă nu o lăsa cel puțin să îi poată face mâncarea ei favorită. După ce noaptea trecută Camy nu se atinse deloc de biscuiții cu ciocolată își puse în gând să o convingă să mănânce singură. Îi va găti în fiecare zi mâncărurile ei preferate și o va obliga cumva să mănânce o înghițitură din propria voință. Trebuia să își revină într-un mod sau altul iar mâncatul de una singură era primul pas.
După ce termină mâncarea ce avea să o oblige să mănânce toată ziua se puse să îi pregătească micul dejun. Îi pregăti o omletă cu brânză și bacon și îi puse și un pahar de lapte alăuri de două feli de pâine prăjită cu unt şi dulceaţă de căpşuni, prefarata ei. Toate aceastea le așezase frumos într-o tavă și se îndreptă spre camera mamei sale. Trecu cu zâmbetul pe buze de primele uși de pe hol când una dintre acestea se deschise. Tresări ușor dar nu se sperie prea tare ca să nu verse laptele proaspăt. În pragul camerei de oaspeți o găsi pe Olivia îmbrăcată într-o bluză de pijama lungă până la genunchi.
- Ce faci? o întrebă vrăjitoarea.
- Îi duc micul dejun mamei.
Aisha nu mai stătu și înaintă spre camera mamei sale, nu avea de gând să o lase să aştepte prea mult. Se gândea că i se făcuse foame din moment ce la cină nu mâncase decât câteva înghițituri. O mână o prinse de braț și o opri brusc. Aproape că vărsă tot conținutul tăvii și se întoarse furioasă spre Olivia.
- Nu te poți duce acolo.
Vorbele vrăjitoarei o luaseră prin surprindere. Ridică o sprânceană și se uită mirată de parcă ar fi zis că poți face foc sub apă.
- De ce?
- Nu contează. Nu trebuie să o deranjezi.
- De ce?
Vocea Aishei se ridicase. Nu îi plăcea să nu cunoască motivul pentru care mama ei nu dorea să fie deranjată. Ciudățenia situației era că ea nu spuse niciodată că vrea să fie lăsată singură sau să nu fie deranjată. Un gând terifiant se strecură în mintea fetei.
- D-doar nu a...
- Bineînțeles că nu! sări repede Olivia. Doar nu o crezi așa de slabă încât să își ia viața.
- A mai încercat, îi reaminti Aisha cu durere în glas.
- Dar nu a pățit nimic. Mereu am oprit-o iar singura dacă când s-a vătămat a fost când a plecat Ben.
- Ai dreptate dar...
Olivia ridică repede mâinile și o opri.
- Uite cum stă treaba: Camy este foarte obosită și însfârșit a reușit să își revină puțin. Vrea doar să se culce.
Dincolo de ușa dormitorului lui Camy două perechie de urechi ascultau cu atenție. Ben sătea întins și relaxat cu o mână sub cap iar cu cealaltă înspre consoarta sa care stătea lângă el şi aștepta încordată într-un cot. Erau acoperiţi doar de un cearșaf în timp ce așteptau. Pe sub cuvertura ușoară trupurile lor frămătau goale unul după celălalt. În dormitor draperiile fuseseră trase iar întunericul acaparase totul de parcă o simplă rază de lumină le putea distruge legătura ce se reformase. Dragostea lor era palpabilă iar aburii amorului erau proaspeți și pluteau nestingheriți în întuneric acoperind totul. Singurul lucru care îi ajuta cât de cât să se găsească erau nasurile și trupurile lor lipite unul de celălalt.
- Are dreptate Olivia, tot ceea ce vrei este să te culci, vorbi Ben în șoaptă, cu mine.
Camy pufni amuzată și îl sărută ușor savurându-i buzele. Acum nu mai avea același gust sărat și rece, erau dulci și pline de căldură dar și de altceva, ceva mai mistic și mai secretos. Buzelei lui Ben frămătau de promisiuni și vorbe de iubire nerostite dar înțelese. După ce noaptea furtunoasă trecuse totul era mai liniștit între ei, de parcă nu trecuse nici măcar o zi de când fuseseră unul lângă altul și se iubiseră. Ben era mult mai curat ca atunci când se întâlniseră în mare parte din cauza ploii ce căzuse peste ei. Nu își permiseseră să se depărteze nici măcar o secundă fiecare temându-se de pierderea celuilalt în acele câteva secunde de singurătate reci și agonizante. Camy pe de altă parte încă avea părul umed dar zâmbea în ciuda faptului că își simţea picioarele reci. Între ei revenise armonia iar pasiunea nu întâzâie să apară. Ben se răsuci și se ridică ușor într-un cot pentru a se apropia de buzele ei. Înainte de a reuși să le atingă simți un deget rece presându-le și depărtându-l.
CITEȘTI
Întâlnire cu duşmanul(Intrând în lumea vârcolacilor, Volumul II)
Manusia SerigalaAlice este fiica răpită de vampiri a vârcolacilor Ben şi Camy Clark. În urma unui atac copila de aproape un an este transformată în om de către o vrăjitoare şi lăsată în grija unei familii de vampiri. În timp ce familia ei de acasă o caută în fieca...