Hope pov.:
Un scrasnit din dinti si un fior pe sira spinarii ma ataca . Sar in sezut si sprijinita in maini pe suprafata moale a saltelei dupa un scurt tipat , fiind acoperita de nelipsita pelicula de transpiratie . Aerul isi face cu greu loc in alveolele mele pulmonare datorita respiratiei precipitate . Ochii inca incetosati datorita ridicarii bruste a pleoapelor privesc cu groaza spre vid , spre gaura neagra care ma invaluie pe timpul noptii . Spasme neregulate imi ataca pieptul si imi obliga reflexele spre a-mi duce mana dreapta in dreptul sternului . Un alt sunet al vantului vajaind pe langa fereastra aflata vizavi de patul de doua persoane imi face pielea sa se zbarleasca si mai tare daca este cu putiinta .
Inca un cosmar , acelasi cosmar care imi tot bantuie mintea a aparut si in aceasta seara . De fiecare data tipatul meu de groaza strigand " NU " cu disperare ma tresalta in realitatea mizera in care ma aflu . Pana si in momentul de fata imi simt oroarea din suflet pe care am trait-o atunci . Aceeasi spaima pe care o vietuiesc in fiecare ceas al intregii mele fiinte . Cu greu reusesc sa imi reglez respiratia dupa spaima pe care o intalnesc in fiecare vis . In fiecare amintire a acelei realitati . O realitate pe care eu am fost fortata sa o simt si de care nu pot decat sa sper ca nu voi mai avea parte . Mi se repeta in minte de zeci de ori pe secunda , de miliarde de ori pe zi .
Ma ridic batraneste din pat gemand de durere cand ajung in capul oaselor si ma indrept cu pasi marunti spre dresing . Privesc ceasul electronic aflat la intrarea in incaperea cat jumatate din camera mea si constat cu stupoare ca este ora sase si jumatate . Cand eram mica o intrabam pe mama de ce avea nevoie de atatea haine , asta datorita marimii dresingului . Si odata mi-a spus ca nu avea atatea articole de imbracaminte precum credeam eu . Avea in schimb multe amintiri atat de pastrat , cat si de adunat . Unele mai mult sau mai putin frumoase . Intr-un loc special salasluieste si pandantivul ei primit de la tata . Nu i-am aflat niciodata istoria micului scorpion din argint , dar nici nu am vrut sa stiu . De mica am considerat ca povestea de dragoste a parintiilor mei va avea mereu acea aura misterioasa numai daca nu miros curiosii plantele din gradina trecutului lor . Scorpionul de culoarea argintului viu ocupa acum locul de drept din camera amintirilor parintiilor mei . Un fel de seif aflat la subsolul casei in care am copilarit , cu o parola stiuta doar de noi patru , membrii familiei White . O incapere in care eu mi-am pierdut de mult accesul de intrare . Nu mi s-a interzis sa pasesc in camera sfanta pentru sufletul meu , dar simt ca odata ce sufletul meu murdar va intra in lacasul , in inima familiei , puritatea din acel loc se va dezintegra . Nu merit sa mai intru acolo . Locul in care salasluieste dragostea nemarginita a parintiilor mei .
Un zambet nostalgic imi tulbura cuta intunecata dintre sprancene . Imi aduc cu durere aminte de copilaria minunata de care am avut parte . Acea dulce copilarie in care am primit dragostea parintiilor . Am crescut in sanul iubitor al familiei si m-am hranit cu placerea de a-mi vedea fratele bucuros de reusitele mele . Luam o nota buna la scoala , Aaron era fericit . Faptul ca nu s-a enervat pe mine niciodata , sau daca a facut-o nu a aratat , m-a apropiat mereu mai mult de el . A fost si va fi mereu tipologia fratelui ideal . Grijuliu , atent , strict in situatiile cand incapatanarea mea adolescentina se motiva singura sa spuna nu .
Liceul a fost cel mai greu pe plan personal . Cu un frate protectiv si un tata ultraprotectiv , intalnirile nu si-au putut spune cuvantul . Pana a aparul el si mi-a devenit ca al doilea frate mai mare . Dar asta este . Viata mi-a oferit cele mai sclipitoare cadouri , dar nu a fost niciodata deajuns . Am vrut mereu mai mult decat puteam duce . Acum suport consecintele trecutului . Am invatat sa trec peste . Sau poate ca mi-am impus sa nu ma uit inapoi , sa nu privesc in oglinzile retrovizoare cand apas pedala de acceleratie . Am esuat , insa , lamentabil in incercarea de a nu atinge flacarile arzatoare ale trecutului . Incerc pana si cateva secunde sa ma detasez de ceea ce inseamna Demonica , dar cu fiecare sfortare , ingerul intunecat imi acapareaza si ultima farama de puritate .
CITEȘTI
Atracție Necondiționată . Răzbunare / Vol. II
ActionDar dacă a fost mereu invers? Dacă femeia este negrul din sufletul bărbatului și bărbatul este albul din sufletul femeii? Dacă era diferit de cum scria în cărți? Iubirile copilăriei s-au dus. „Nu am avut timp să îi spun cât de mult am ținut la el, n...