Atracție Necondiționată . Răzbunare / Vol. II

E numai vina mea

La media este Alice .

Sunetul glontului care a intrat in abdomenul blondei inca persista in urechiile mea . Sper sa nu fie decat un cosmar . Sa ma trezesc din nou in patul matrimonial al apartamentului meu si sa fiu infasurata de vesnica pelicula otravitoare de transpiratie .

Dar nu . Sirenele se aud mai clar ca niciodata in timp ce tipetele de disperare imi distrug sufletul .

Ascund rapid pistolul si restul cartuselor in jartiere , fugind spre trupul inert al lui Alice . Sangele iesea din corpul sau in timp ce eu eram mult prea blocata . Dar cad in fata ei , in genunchi , sub privirile stupefiate ale oamenilor care ma inconjoara . Fata inca respira . Cu greu , dar respira . Glontul nu a intrat atat de adanc , dar pentru o persoana firava ca ea , e normal ca durerea sa o sfasie .

Apas pe rana neinteresandu-ma ca ma umplu se sangele fetei care mi-a devenit pritena intr-un timp atat de scurt . E numai vina mea . Daca nu ii spuneam sa plece ...

- Rezista Alice . Vei fi bine .
- Ma ... doare ca ... dracu .
- Stiu scumpo .

Din incaperea asta suntem numai trei persoane care stim cum este sa fi impuscat . Continui in gand .

Salvarea inca nu ajunsese . Dar era pe drum . Politia ma forta sa ma indepartez de Alice pentru a incerca sa o salveze . Dar ce stiu ei ? Nu stiu nimic . In schimb , eu da . Eu cunosteam modul in care trebuia sa incetinesc sangerarea . Asa ca imi rup maneca rochiei de la bratul drept . Doream sa fac asta cu cea a mainii stangi , dar mi-am adus rapid aminte de rana inca nevindecata complet si de prezenta lui Damon care a venit langa mine . Christina inca se afla in stare de soc ,iar verisoarele mele ... La dracu . Le-am incuiat acolo . Un chelner trecea pe acolo nestiind inca ce sa faca . Asa ca il opresc dandu-i cheia si spunandu-i sa se duca sa le elibereze pe fete . Acum nu le mai putea ataca nimeni . Dar vina tot imi manca din suflet .

- Ridic-o , Damon . Trebuie sa fac hemoragia mai lenta . De lprit tot nu pot daca nu am ac si atat .

Barbatul o ridica , ochii sai adresandu-mi o mie si una de intrebari . Dar nu i-am raspuns . Nu puteam face asta , nu acum . Oamenii inca ne priveau stupefiati , o femeie si un barbat apropiindu-se de noi incepand sa planga .

- Salvati-mi fiica . Va rog .

Fata mi s-a schimonosit la auzul glasului plin de agonie al mamei ei . Era plin de suferinta , de spaima , de teroare ... In timp ce abdomenul lui Alice era ridicat , infasor materialul in jurul sau facanc un nod strans .

- Voi muri ... nu ?

Mama fetei plange si mai tare in timp ce sotul ei o strange in brate incercand sa fie puternic . Dar cat de puternic sa fie un tata care isi vede fiica tinandu-se de un fir de ata ?

Si eu plangeam . Desi Damon era langa mine , desi familia mea nu m-a vazut plangand de aproape doi ani , acum , ei bine , plang . Si nu vreau asta . Nu vreau sa o sperii mai mult pe Alice . Imi presam mainiile pline de sange si mai tare de rana si sopteam intr-una pentru mine : Imi pare rau . Pentru ca imi parea . Din vina mea era aici . Numai si numai din vina mea .

- De ce faci ... asta ? Nu-ti mai cere scuze ...
- E numai vina mea . Daca nu te rugam sa iesi atunci , nu se intampla asta . Meriti sa ma urasti . Eu iti cer sa ma urasti .
- Nu te voi uri . Nu pot face asta .

Iar inainte de a reusi sa ma opun vorbelor ei , trupul firav imi este luat din brate de doi asistenti . Salvarea venise , iar eu eram mult prea cufundata in ganduri . Alice este pusa pe targa , apoi este dusa la masina de salvare afara . Apoi pleaca , un politist luandu-i pe parintii terifiati in masina pentru a-i duce spre spital .