Got7 și Infinite vor cădea...

126 7 7
                                    

Junior

Ca de obicei am fost  trezit  de  alarma terifianta ce avea pe fundal melodia Angel a celor din Bap. Incepeam sa urasc gusturile de amorez psihopat ale lui Jb. Mi-am ingropat capul in perna, am murmurat o injuratura si i-am spus pe un ton poruncitor sa opreasca alarma.

Dar melodia continua sa imi zgarie timpanele. Cand a ajuns la acea parte oribila:,,So i miss you and i need you....,, am trantit efectiv din pat si am bușit cu degetul aratator ca un disperat pe ecranul telefonului lui Jaebum.

Si uite asa ororile mele se incheiara, iar auzul imi fu salvat. Am aruncat o scurta privire cercetatoare in camera intunecoasa, dar nu l-am vazut. Patul ii era gol. Pret de o clipa m-am panicat.

Daca i se nazarise sa faca vreo prostie??? Il credeam în stare pe Jaebum de orice, chiar daca uneori imi venea sa rad amuzat cand ii vedeam mutra chinuita. Stiam ca e mai sensibil decat mine si poate mult mai impovarat, fiindca era liderul. Soarta noastra era in mainile lui.

. Uneori nu imi vine sa accept ca un popandau ca el ne conduce, dar dupa episodul violent de aseara ma bucur ca nu trebuie sa fiu eu cel improscat acum in noroi. Toti membrii par dezamgiti de el, eu stiu ca ascunde ceva, un mare secret, poate?

Cand a vorbit de fete si a spus ca nu are o iubita, ochii i s-au ingustat pret de o clipa, cu intregul sau talent actoricesc nu  reusit sa insele privirea mea patrunzatoare si intensa.

I-am aruncat nepasator mobilul pe noptiera, dar apoi l-am luat din nou si am incercat sa ii aflu parola.Sa descoperi gandurile unui șef ciudat ca el nu e o treaba usoara. M-am uitat scurt spre Youngjae si Jackson care pareau ca dorm in continuare indiferenti, de parca nu ar fi auzit acea alarma ingrozitoare ce imi maltratase mie auzul. Ce caini...

Ah. Da, am uitat. Patul meu e cel mai aproape de a lui Jaebum, evident ca acum se explica lucrurile. Toate au o explicatie logica in acest univers. Poate doar pentru genii ca mine sa nu existe vreo rezolvare.

Am aruncat furios telefonul pe noptiera, dar de aceasta data nu am mai nimerit directia. Am luat amuzat și plin de emotie telefonul de pe podea. Cum banuim. I-am spart ecranul, eh, este șef, are bani sa iși cumpere unul nou, corect?

Unde putea fi oare scumpul de el? Am vrut sa ies din camera, dar  vocea lui Youngjae ma făcu sa tresar.

-Foarte frumos si politicos din partea un om isteț ca tine. Ce tot vrei sa afli? Acum i-ai spart si telefonul.

Se trezise iar balaurul.

-A fost doar ecranul, acum taci si dormi. Ordinul meu il indispuse, dar nu eram tentat sa ii mai acord vreo atentie.

Nici sa dorm nu mai pot, acum venea si Youngjae cu interogatoriile lui. Nu auzise culmea alarma(eu cred ca atunci s-a trezit si el, vipera, dar s-a prefacut ca doarme), dar ma vazuse pe mine butonandu-i in mod cert cu curiozitate malițioasă telefonul lui Jb.

Ma lasi? Cat de naiv ma credea? Nu sunt prost deloc, nu o sa ma mai insele vreodata. Fiindca nu ii voi mai da vreo ocazie. Yep, ce vipera sireata.

Poate Yugyeom betivul nu gresise in totalitate cand a facut acele afirmatii noaptea trecuta.

Ceva banuise si el, dar nu inteleg cum de a putu Sungyu sa ii spele atat de bine creierul incat ai beat sa isi aminteasca de el. Ciudat baiat, nu am ce zice si despre ăla.

Nu eram în mod clar într-o dispoziție bună, dar nu voi lasa acest detaliu minor sa imi intunece ziua. Fiindca astazi voi straluci cu putere.In intuneric. Ah, abia astept sa il revad pe RM...sa vezi ce frumos ne vom mai juca noi doi după ce ne vom ancora într-o discuție aprinsă.

Două lumi, o singură realitateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum