Lumina s-a ascuns în colț,
Ori pe un raft
Sau într-o floare,
În paginile unei cărți,
Sub fruntea lată, gânditoare.
Am căutat-o pe tavan,
Pe covorul scămoşat,
Printre petale uscate
Puse demult la presat.
Între pozele senine
Așezate-n rame negre,
La păpuşi cu ochi de nasturi
Stând în locul lor de veghe.
Nici sub pat nu am găsit-o
Ori în pernele din pene
Ce în nopțile cu lună
Înecau suspine-n ele.
Am deschis fereastra larg
Înspre cerul de cerneală
Invitând-năuntru raze
Ce stăteau sfioase afară.
Când au refuzat să intre,
M-am lăsat s-ating pământul
Și-am rămas în nemşicare
Ascultând tăcută vântul.
Bezna nu mai respira,
Colbul mă-nțepa uşor
Când mi-am amintit deodată
S-apăs pe întrerupător.
CITEȘTI
Balada viselor pierdute
PoetryVisele sunt ca îngerii: Țin întunericul la depărtare. Dar cât poți ține speranțe vii? Cât să stea un înger fără să zboare? ©BreathWords