Chasing the Sun

"Ops... era să mă dau de gol!"

Perspectiva lui Cathrine.

Privesc la ceasu' de pe perete şi era ora 07:00. Se pare că trebuie să merg şi eu acasă. Când să ies pe uşa spitalului, o mână caldă îmi atinge antebrațul. M-am întors şi era Aaron. Oare s-a întâmplat ceva? Privindu-l nedumerită, într-un final mă lămureşte prin acele cuvinte "Ai vrea să mergem să bem o cafea?"  Chiar nu ştiam dacă sunt în stare să merg să beau o cafea. Vreau doar să ajung acasă să dorm şi să rămân singură cu gândurile mele.

- Umh... poate, altă dată? Mă simt foarte obosită.

- Bine... atunci mă laşi să te duc acasă? Şi aşa sunt cu maşina.

- ... Bine. Îmi deschide portiera pasagerului şi mă ajută să intru.

Perspectiva lui Nikolas.

Mă uit la biata mea soție şi fiica mea dormea ca buşteanu, iar pe Marissa care stă pe acel fotoliu, unde a stat Cathrine. De ce mă simt atât de gol prin dinăuntru? Întorc capul spre fereastră iar luna îşi făcuse şi ea apariția uitându-se la mine, până şi luna avea motivul ei de supărare. Marissa tresare dintr-o dată, o privesc din nou în momentul acela se scărpina la ochi. Ea se apropia de mine cu paşi mărunți cu un zâmbet cald pe față.

- Te simți mai bine? Îi spun da printr-o mişcare din cap.

- Vreau să-mi văd fata. Marissa o ia pe cea mică de pe fotoliu şi mi-o aşează în brațe.

- Ne-a fost dor şi frică din cauza ta. Am fost la o cabană atât de superbă, dar voiam să fii şi tu acolo cu noi.

- Avem tot timpul din lume să mergem. O iau de bărbie şi o sărut pe frunte.

Perspectiva lui Cathrine.

Mă simt atât de amețită, când să iau ultima înghițitură de vin, soneria se făcea auzită. M-am ridicat cu greutate, de abia mă mai țineam pe picioare. Deschd uşa şi-l văd pe Aaron în dreptul uşii mele cu o pungă de cumpărături în brațe. M-am sprijinit de uşă, iar Aaron trece pe lângă mine. Trântesc uşa şi încerc să fac să pară că nu sunt beată. Pun paharul cu vin pe măsuță. Cad fără să vreau pe canapea iar el se uita la mine uimit.

- Aaron... de ce ai venit la ora asta târzie? El scotea produsele din pungă pe măsuță.

- Ca să te opresc din băut. Scuze, din savurat... îi fac cu ochiul. Ştiam că glumeşte.
- Asta am observat şi eu, dar simt că nu este ăsta motivul întemeietor.

- Mă mir cum încă îți merg rotițele. Ai băut o sticlă întreagă de wiskye, încă o sticlă de Jin-jin şi o sticlă jumate de vin sec.

- Ce pot spune!? Sunt o bețivă notorie. Aşa că ce ne-ai adus de papa.

Mă întind după casoletă iar Aaron se abțină să nu râdă. Vede că mă chinui să desfac o amărâtă de casoletă cu salată... pot spune că se prăpădise de râs când mă vedea, până la urmă mă ajută el. "Mă duc să iau nişte furculițe"  când să mă ridic, Aaron m-a tras de mână de am căzut mai aproape de el. "Stai aici, mă duc eu. Cine ştie ce se poate întâmpla, dacă îți tai un deget."

- Aww, dar ce drăguț, am un gentleman în casă! Stai liniştit dragule, nu-i momentul să faci pe gentleman-ul, şi chiar dacă m-aş tăia, mă regenerez.

- Dar inima mea, nu. Îl privesc serioasă dintr-o dată mă bufneşte râsu' isteric şi el se uita ca la felul 14 la mine.

- Bine, măi Romeo, du-te tu.

S-a ridicat de pe canapea, şi dintr-o dată cad pe gânduri. Aaron, ori se preface că mă place, ori chiar face asta!? Urgh... sunt atât de confuză dar degeaba este ăsta vin delicios, dacă nu mă ajută deloc. Iau paharul de pe măsuță cu sticla, când să torn mă vede Aaron. "Nici să nu te gândeşti!"  Lasă furculițele pe măsuță şi-mi ia paharul cu sticla. "Tu mereu îmi distrugi poftele."  l-am văzut când și-a dat ochii peste cap.