Chasing the Sun

Vestea

Perspectiva lui Vale.

Stăteam amândouă la picioarele mamei noastre povestindu-ne de copilăria noastră, râdeam cu atâta poftă. Până când Marissa îşi lăsase privirea în jos. "Ce vremuri frumoase erau pe atunci... însă acum, totul devine din ce în ce mai greu."  Mama şi cu mine ne uitam la ea neînțelegând ce vrea să zică, oare s-a certat cu Nikolas?

- Ce ai pățit scumpo? Ea privind în gol.
- Nikolas... devine din ce în ce mai rece şi mai distant de mine. În ultimele două dimineți a fost numai cu fața la cearceaf. Şi nu înțeleg de ce.

- Scumpo, poate este de vină serviciul, stresul... Nu trage concluzii pripite.

- Mama are dreptate, Mary... mai încearcă să vorbeşti cu el.

- Of, o să încerc. În rest? Tu ce ai mai făcut în ultima vreme, de n-a mai dat lumea de tine?

- Păi... timpul ăla mi l-am petrecut cu Aaron. Marissa făcuse ochii mari.

- Deci... mai nou sunteți ceva? Surâd.

- Da. Logodnica. Mama cu Marissa se bucurau atât de mult, le arăt inelul şi zâmbeau fericite. Apoi văzuse colierul.

- Şi ăsta? L-atinge Marissa.

- Da.

Soneria de la uşă se făcuse auzită. Se pare că tata a ajuns. Marissa se ridicase prima să deschidă, iar eu am avut dreptate. Mama s-a întors zâmbind, iar eu mă ridic de jos. Tata se uita la mine uimit de parcă văzuse o fantomă. Mă îndrept spre el, tata îi dă punga lui Mary şi-i sar în brațe. Acum simțeam şi iubirea de tată care mi-a lipsit timp de douăzeci şi patru de ani. Se simțea foarte bine şi plăcut.

- Hei, tata. Mă strângea la pieptul lui mângâindu-mi părul şi îşi înfundase nasul în părul meu.

- Scumpa mea fiică, de cât timp nu te-am mai strâns în brațe. Acum eşti femeie în toată firea.

- Dar tot fiica ta voi fii. Îmi zâmbeşte cald apoi mi-a sărutat drăgăstos fruntea.

***

Uşa de la intrare se deschise. Ne uităm cu toții către acea persoană, era Nikolas uimit când ne vede pe toți aici. Lasă servieta pe fotoliu, dă mâna cu tata şi-şi îndreaptă chipul spre mine spunându-mi "bună seara, cumnată" eu înclin din cap, apoi merge spre mama o îmbrățişează pe mama iar după îşi sărutase soția, o ia pe cea mică în brațe dându-i un pupic pe obrajii rotunzi.

- Dar cu, ce ocazie vă văd pe toți aici? Mama îi răspunse.

- Ca să-mi revăd fiica pierdută. Se uita spre mine, apoi zâmbesc strâmb.

- Bine, mă duc să-mi schimb hainele şi revin. I-o dă pe cea mică mamei mele.

Marissa se duce după el iar noi am rămas cu cea mică. O iau în brațe şi mă joc cu ea. Se pune cu fundulețul pe picioarele mele iar eu o gâdil şi zâmbeşte. "Te pap toată, dulceață mică"  mama cu tata râdeau. Telefonul îmi suna şi răspund.

- Ok. Poți veni la Marissa. Luăm cina cu ai noştri.

- Bine, te iubesc. Mama zâmbea iar tata era nedumerit.

- Este logodnicul ei. Îi explică mama.

- Wow, chiar ai devenit o femeie în toată firea. Râdeam iar el mă mângăia pe spate.

Perspectiva lui Nikolas.

Trag de cravată ca să-i slăbesc strânsoarea. Marissa a intrat în camera noastră privindu-mă non-şalantă. "Te rog să-mi dai şi mie nişte haine curate."  Ea nu comenta nimic doar executa. După ce a scos din dulap un prosop curat, o cămaşă neagră şi o pereche de pantoloni de stofă de culoare albă. Mi le-a aşezat pe pat, eu m-am dus să dau drumul la apă caldă, ea s-a aşezat pe pat, sprijinându-se de genunchi săi privind în gol.

- Ce ai pățit? Deschid nasturii de la manşetă privind-o.

- Nimic. Sunt doar obosită.

- Uite, îmi pare foarte rău pentru azi dimineață. Ştii foarte bine cum toți sunt pe capul meu. Îmi pare rău iubito. M-am aşezat în fața ei şi o sărut.

- Hai, mergi să faci baie. Ne aşteaptă cei de jos. S-a ridicat şi a luat-o înainte.

O urmăresc cum pleacă, iar eu oftez exasperat. Doamne!! Ce mi se întâmplă? Nu vreau să-mi pierd soția pentru trecutul meu care mă stăpâneşte. Intru în duş, lăsând apa să cadă peste mine şi trupul meu. Trecuse cele cinsprezece minute, îmi dau cu parfum apoi cobor la ei. Când să intru în sufragerie, soneria uşii suna. Cine o mai fii la ora asta? Deschid uşa, iar Aaron stătea cu buchetul de flori în brațe.

- Tu ce cauți aici? O mână micuță se aşează pe umărul meu.

- Este cu mine, stai liniştit. Îi întinde mâna apoi Aaron se apleacă spre ea s-o sărute dar ea îi răspunde.

- Minunat, casa mea este bordel pentru ceilalți. Bombănesc.

Marissa îi zâmbise şi ceilalți la fel. Ce naiba se întâmplă aici? Soția mea îmi spune să mai aduc încă un scaun pentru el. Zâmbesc fals şi mă duc după scaun.

Perspectiva lui Vale.

Sunt foarte sigură că lui nu i-a convenit dar până la urmă trebuie să accepte realitatea. Aaron s-a aşezat lângă mine, iar Nikolas îl țintuia cu privirea de prădător. Dacă nu erau părinții noştri aici, cu siguranță începea cu glumele lui care loveau oricum sufletul sau inima. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că ei sunt aici. Mâna lui Aaron mă trezise din gândurile mele, i-am zâmbit cald apoi a gustat din vin.

- Deci... de când timp sunteți logodiți? A întrebat tata curios, iar Nikolas s-a înecat cu supa.

- Eşti ok, dragule? L-a întrebat mama îngrijorată, toți ne uitam la el.

- Sunt bine, mamă soacră, supa... a intrat pe partea cealaltă. Zâmbeşte, iar noi ne vedeam de farfuria noastră.
- De două zile. Ne-am reunit destinele, Aaron este un logodnic minunat, romantic...

- Felicitări copii. Să fie într-un ceas bun.

***

- Iar copiii când o să-i faceți. Mă înruşinase, iar mama observase ea, apoi se rățoia.

- Hoo, nerăbdătorule. Copiii se fac după nuntă.

Marissa, Aaron şi cu mine începem să râdem, numai Nikolas era în gândurile lui. Trag cu coada ochiului la el şi mă observă; mi-am întors capul spre ceilalți. "Stai liniştită, Vale, nu te simți stânjenită. Aşa spunea şi despre mine, nu-i aşa dragule?"  Ne uitam la el, apoi se trezise din transă. Nu fusese pe fază "Îmi cer iertare, nu am fost atent. Mă gândeam la ziua de mâine. Am multe de lucru."  Chiar ştia să mintă, cum putea să-i mintă pe cei la care ținea.

Se scuza din nou, dar de data asta s-a ridicat de la masă plecând spre etaj. Marissa îşi lăsa privirea în jos, tata o mângăia pe spate. Se ridică nervoasă de la masă, probabil ducându-se după el. Dar nu cred... închisese destul de tare uşa, era în baie. Mama se uita la noi doi, Aaron s-a şters cu şervețelul în colțurile gurii şi băund din vin. "Stați liniştit, va fi totul bine. Mă duc după ea."  Îl mângâi pe umăr şi merg cu paşi mari spre etaj.

- Mary... eşti ok? Ea suspina, bat uşor în uşă, iar după intru.

- Îmi cer iertare, Vale. Am făcut tot ce pot ca totul să fie bine... şi-a revenit la aceea stare dezgustătoare. El niciodată n-a fost aşa.

- Ştiu, scumpo... o iau în brațe şi-şi dă frâu liber lacrimilor.

- Aşa, descarcă-te! Îi acel păr auriu care era umed din cauza lacrimilor.

- Hai să terminăm odată cu seara asta stânjenitoare. Îşi dă părul de pe față, se spală pe față apoi cobor cu ea.