My Babysitter

Capitolul 6.✔

Cred că m-am îndrăgostit...

Stai! Ce naiba tocmai am gândit?! Eu?! Îndrăgostit?! De Black?! Ce glumă bună! În niciun caz, nu! Nici dacă ar fi ultimul om de pe Pământ! Nu! NU! NU! Alcoolul e de vină! Da, asta trebuie să fie!

Îmi scutur capul încercând să îmi revin, apoi intru în casă ignorându-mi erecția ce devenea din ce în ce mai mare.

- Shiro, unde ai fost până la ora asta?!

La naiba, de ce e încă trează?!

- Îmi pare rău, mamă. Am fost cu prietenii și am pierdut noțiunea timpului...

- Oh, ai spus că îți pare rău. Asta nu s-a mai întâmplat până acum. Ce ciudat se simte... Ei bine, măcar ești acasă acum. Am auzit zgomot afară, cine era-

- M-a adus Black.

- Black?? Nu îmi spune că l-ai deranjat la ora asta ca să te escorteze până aici-

- Îmi e foarte somn, pot să plec în camera mea?

- Da, dar-

- Merg să mă culc. Noapte bună.

Spun repede, apoi fug până în camera mea. Asta a fost cât pe ce, aproape a aflat că Black... Stai, ce a fost cât pe ce?! Care ar fi fost problema dacă ar fi aflat că Black e... nici măcar nu știu ce naiba e!

Îmi schimb hainele, apoi mă întind în pat și privesc prin cameră fără țintă.

- Dacă mama află de Black, atunci probabil voi scăpa de el... Pe de altă parte, dacă află atunci nu îl voi mai putea vedea...

Și care ar fi problema dacă nu l-aș mai putea vedea?! Nu e ca și când aș vrea să îl văd! El e doar un... un... delincvent dintr-o bandă de motocicliști foarte deștept și arătos-

- NU! NU NU NU!

Și ce dacă e șeful unei bande și știe conduce o motocicletă! Oricine poate învăța!

Mă întorc pe o parte și privesc peretele de lângă patul meu.

Totuși era atât de cool... Și spatele lui era atât de confortabil...

Inconștient strâng la piept una din pernele mele.

- Inima lui bătea atât de tare și a mea la fel și încă mai bate...

Poate că totuși chiar îmi place de el... Părul negru... ochii adânci... nici nu am observat până acum că sunt albaștrii! Au o culoare atât de intensă, de frumoasă... și... buzele lui... Buzele lui pe care le-am sărutat cu puțin timp în urmă... Doar gândul că eu și Black am împărtășit un sărut mă face să mă înroșesc.

Îmi ascund fața în pernă jenat.

Sărutul ăla s-a întâmplat atât de repede, nu am avut timp să înregistrez cum se simte... În ritmul ăsta nu mai dorm toată noaptea!

*time skip*

Nu mă pot concentra de loc pe algebra asta. Nu mă pot gândi decât la Black... ce se întâmplă cu mine?

Nici nu observ că s-a sunat de ieșire până când Ren și ceilalți nu se apropie de mine și îmi vorbesc.

- Yo, plod model! Ce-i cu fața asta dezgustătoare? Adică știu deja că fața ta e nașpa, dar azi e și mai și! Nici nu credeam că e fizic posibil!

Spune Ren făcându-i pe ceilalți idioți să râdă. În mod normal l-aș fi lovit cu o replică și mai și, dar simt că nu merită efortul.