My Babysitter

Capitolul 29.

- Deeeci, cum e?

Întreb eu, privindu-l pe Black cum îmi analizează caietul de teme. A trecut deja ceva timp de când aștept un răspuns care nu mai vine și încep să devin din ce în ce mai agitat. Pe bună dreptate sunt agitat, Black a promis că mă sărută dacă am scris tot corect. Cumva, mă simt de parcă mă dresează, gen eu sunt câinele, iar săruturile lui Black sunt recompensa pe care o primesc dacă fac un truc sau așa ceva. Sincer, nu mă deranjează. Adică îmi fac temele și pot să îi scot ochii profului de mate cu ele și primesc un sărut de la Black, e o situație câștig câștig sau dublucâștig. Oricum, mie îmi convine situația.

- Black?

- E corect.

- Da! Hai la pupat!

Strig eu entuziasmat. Black își dă ochii peste cap, apoi își pune mâna după ceafa mea, degetele lui încâlcindu-se în părul meu. Acesta își apropie fața de fața mea, iar eu îmi închid ochii așteptând, dar îi deschid imediat ce buzele lui Black iau contact cu fruntea mea.

- Ce a fost asta? Îți spun eu ce a fost! A fost o răutate!

Spun eu îmbufnat.

- Nu știu despre ce vorbești.

Răspunde Black încercând să pară inocent. Cuvântul cheie aici fiind încercând.

- Ba cred că știi.

Spun eu și îl prind prin surprindere doborându-l, evident căzând amândoi pe podea cu o bufnitură.

- Ești bine?

- Da.

- Nu o să mai fii!

Spun eu și îmi lipesc buzele de ale lui sărutându-l cât pot eu de bine și de intens. La început, Black nu îmi răspunde, dar în cele din urmă își închide ochii și își desparte buzele oferindu-mi acces în gura lui și totodată posibilitatea de a adânci sărutul. Ne sărutăm preț de câteva clipe, apoi rupem sărutul din lipsă de oxigen, eu rămânând încă deasupra lui complet șocat că tocmai am inițiat și condus un sărut cu Black. Ne tragem răsuflările, apoi mă aplec peste el pentru încă un sărut când mama intră dintr-odată în cameră.

- Sunte-ți bine?! Am auzit o bubuitu- Ce se întâmplă aici?

Dă ea să spună, dar se oprește când dă cu ochii de noi, aflați în poziția în care eram așa unul peste altul. Black o privește pe mama peste cap și spune:

- Ne batem.

- De ce?

- Ne împrietenim.

Spune Black și, cu o mișcare rapidă, ne schimbă pozițiile el ajungând deasupra mea.

- Oh... bine, cred... și cine câștigă?

- Datorită diversiunii creată de dumneavoastră, eu. Mulțumesc.

- Amm, cu plăcere. Eu voi pleca acum. Nu vă mai bateți.

Spune mama plecând cu o expresie confuză pe față. Mă uit la Black derutat, apoi spun:

- Ne batem?

- Aveai tu o scuză mai bună?

- Nu.

- Așa credeam și eu.

Mă încrunt la el, și, dintr-odată simt cum mi se aprinde un beculeț. Îmi ridic mâinile spre el și le pun în jurul gâtului lui trăgându-l mai aproape.