Capitolul 9.✔

3.1K 323 64
                                    

Închid telefonul și îl las pe noptiera și continui să privesc tavanul alb. Pe fața mea se scurg șiroaie de lacrimi și odată cu ele și bucăți din inima mea. Dintr-odată aud o bătaie în ușă și bine-cunoscuta voce a dădacei mele întrebând dacă poate intra. Îmi mut privirea spre ușă, dar nu scot nici un cuvânt. Privesc în continuare tavanul cu o expresie neutră pe față. Aud cum ușa se deschide și următorul sunet pe care îl aud e vocea lui Black spunând niște cuvinte al căror înțeles nu îl pot desluși.

- Shiro, ești bine? De ce plângi?

- Black...

Numele lui e singurul lucru pe care îl pot spune, pe față apărându-mi un zâmbet. Îl văd cum se apleacă spre mine și își pune una din mâini pe fruntea mea, iar cealaltă pe a lui.

- Ai temperatură...

Spune el analizându-mă atent.

- Black...

- Da?

Întreabă el continuând să mă privească. Îmi ridic mâna ușor și îi dau jos ochelarii, apoi spun:

- Îmi placi mai mult fără ei, ăștia se confiscă.

Expresia de pe fața lui Black rămâne neschimbată.

- Începi să delirezi, merg să îți aduc niște pastile.

Spune el ridicându-se. Mă uit spre el, dar tot ce pot vedea este spatele lui când iese din cameră. Îi privesc ochelarii apoi spun cu voce tare, sau mai precis încerc să spun:

- Chiar nu au dioptrie... M-Mai bine i-aș pune la loc sigur.

Mă ridic cu greu și mă urc cu totul în pat așezând cu grijă ochelarii sub perna mea, apoi îmi trag pătura peste mine și mă învelesc.

Pentru o a doua oară, ușa camerei mele se deschide, pe ea intrând Black cu o cutie de pastile într-o mână și un pahar cu apă în cealaltă.

- Văd că te-ai băgat la somn, bun băiat.

Îl aud pe el spunând, lucru ce îmi aduce un zâmbet pe buze.

- Îmi pare rău să te trezesc, dar mai întâi ia pastila asta, o să îți scadă temperatura.

Simt mâinile lui cum mă ridică ușor.

- Ia!

Spune el întinzându-mi pastila și paharul cu apă.

- Nu îmi plac pastilele.

- Fii ascultător și ia-o.

- Bine.

Fac cum mi se spune, apoi mă întind la loc în pat.

- Mi-e frig.

- Îți aduc niște pături.

Spune el. În scurt timp, mă trezesc înfofolit în pături și cu o compresă rece pe frunte.

- Mi-e somn...

Spun eu cu ochii aproape închiși.

- Dormi.

- Stai cu mine?

- Stau.

- Bine. Black?

- Da?

- Îmi placi mult...

Spun și încep să îmi simt pleoapele din ce în ce mai grele...

My BabysitterUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum