DANGER [REINTERPRETARE]

Capitolul 1 Petrecerea

Era vineri seară şi ca întotdeauna, nu aveam ce să fac cu viața mea plictisitoare, în afară de a mă uita la televizor, de a mă juca la calculator sau de a îmi verifica telefonul de foarte multe ori, pentru a vedea dacă cineva mi-a trimis vreun mesaj dar  nimeni nu a făcut-o. Plictisită, m-am ridicat, făcându-mi drum spre camera mea, unde din nou, nu aveam nimic mai bun de făcut.

Punându-mi capul pe cearşafurile patului meu, am tipat tinând o pernă în mână, lăsând frustrarea să iasă afară. De ce nu puteam şi eu să fiu ca toate persoanele normale? Cer prea mult? Doar să mă duc afară si să mă las purtată de val.

Dar din nou, nu aşa sunt eu. M-am născut şi am crescut ca o creştină, învătând că Dumnezeu vede tot ce fac si sunt de acord cu asta, dar parintii mei sunt exageratii.
Dacă părintii mei ar afla că am făcut lucruri precum adolescenții normali, aş fi pedepsită în camera mea pentru cateva saptamani  (dacă nu mai mult). Asta ar însemna: fără televizor, calculator sau telefon, practic toate lucrurile care mă ajută să trăiesc.

Aşa că mai bine rămân în camera mea pentru tot restul vietii mele.

Dintr-o dată, cred că zeii cerului mi-au auzit gândurile şi strigătele de ajutor, deoarece imediat am primit trei mesaje, care erau exact la fel: "Petrecere în seara asta. La miezul noptii, în Jongno-Gu. Toată lumea este invitată."

Simtindu-mi corpul plin de emotie, m-am ridicat repede din pat, holbându-mă la ceasul care arăta ora 22:30. Si asta insenna ca aveam doar 30 de minute la dispozitie să mă pregătesc şi în acelaşi timp să arăt bine. Ei bine, pe cât de bine aş putea să arăt.

Nu ştiu de ce, dar aveam acest sentiment de aventura in mine. Chiar si după tot discursul meu despre ce-mi
s-ar întâmpla dacă părintii mei ar afla ce aveam de gand sa fac. Eramn pe cale să fac o nebunie. Să mă strecor afară.

Intrând în baie, m-am dezbrăcat rapid, în timp ce am dat drumul apei să curgă, iar apoi am păşit în duş lăsând stropi fierbinti de apă să-mi  atingă pielea.

După ce am terminat, mi-am înfăşurat un prosop în jurul corpului, înainte să ajung în fata dulapului meu. Scotând afară tot ce aveam înăuntru, nu-mi venea sa cred ca nu aveam nici măcar o rochie care să arate cât de cât drăgută pentru o petrecere, dar dintr-o dată, ochii mei au fost fixati pe o strălucitoare pereche de blugi, un tricou alb luminos şi o geacă de piele potrivită. Da, exact ce căutam Nici măcar nu stiam că am asa ceva în dulap. Dumnezeu a fost alaturi de mine de data aceasta.

Aruncând repede prosopul pe podea, mi-am luat un sutien pe mine şi chiloti înainte de      a-mi îmbrăca blugii şi geaca .

Mi-am luat repede o pereche de sosete ar apoi conversii mei albi.

Arătam minunat dacă mi-aş fi spus-o eu, aşa cum străluceam în oglinda din fata mea. Mă simteam liberă.

Acum, timpul pentru machiaj. Am alergat până în baie. Luându-mi trusa şi întinzând pe masă tot ce aveam acolo, am gasit un fond de ten cu, care m-am dat (doar pentru a ascunde micile imperfectiuni), în timp ce îmi întindeam genele cu rimel. Apoi mi-am dat pe buze cu un ruj nud matt şi am fost gata să plec.

Luându-mi telefonul, l-am aruncat în buzunarul blugilor mei, în timp ce încet am traversat holul, ştiind fiecare parte unde scările aveau să scârtâie dacă le atingeam. Am încercat să le evit, ajungand uşor la parter, ieşind repede pe uşă înainte ca cineva să mă audă sau să afle că am plecat.

Vântul care îmi atingea uşor obrajii m-a făcut să simt ceva puternic înăuntrul meu. O nouă eu, nu îmi venea să cred că eram pe cale să părăsesc casa şi să mă duc la o petrecere. Dar chiar merită, da, chiar merită.