DANGER [REINTERPRETARE]

Cap.42 Desvaluiri.

Din punctul de vedere al lui Geanina:

Potrivit vorbelor lui Seby, Daiana a venit să vorbească cu mine când părinții mei au deschis uşa, aşteptându-se să mă vadă cu ea, dar au rămas surprinşi când Daiana a întrebat de mine. Ei i-au spus că am mers la ea acasă să-mi fac temele şi ea le-a spus că acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Părinții mei erau confuzi şi se întrebau unde eram. Erau pe cale să mă sune când Daiana i-a oprit, dându-şi seama unde eram de fapt şi spunându-le pentru 'binele meu'.

Minute mai târziu, am ajuns acasă şi acela a fost momentul unde toate lucrurile au luat-o razna.

Curva aia era norocoasă că nu am lovit-o când am avut şansa.

Adică, ce 'prietenă bună' face asta?

Cine îşi trădează propria prietenă în fața părinților ei despre ceva ce nici măcar nu ştie?

Ea a jurat că Jimin era o persoană rea şi un criminal, dar ea chiar ştia asta? Nu! Deci nu avea niciun drept să-l acuze de lucruri şi să-i mintă pe părinții mei.

Îl cunoşteam pe Jimin şi ştiam de ce era capabil. Era periculos? Da, dar doar împotriva duşmanilor lui. Are probleme cu furia? Desigur, dar asta nu îl face să fie o persoană rea.

Doar că nu înțeleg de ce trebuia să se întâmple asta. Totul era într-un final bine, eu şi Jimin eram fericiți, părinții mei reuşiseră să mă lase în pace și aici eram acum, într-o altă problemă.

Este ca şi cum soarta mea nu dorea ca eu să fiu fericită.

Oftând, m-am aşezat pe stomacul meu, întinzându-mi picioarele şi muşcându-mi buza, făcând un zgomot.

Nu puteam să mă gândesc decât la momentul în care tatăl meu m-a numit o curvă. Ştiam că nu a vrut să zică asta pentru că, nu am făcut nimic care să-l facă să mă numească aşa, dar încă mă durea, din cauză că venea din partea lui. Nu l-am văzut niciodată atât de nervs... Adică, am încurcat câteva lucruri în ultimele luni, dar ei nu s-au comportat niciodată cum au făcut-o în seara asta, atunci când au aflat realul motiv pentru care ajungeam târziu acasă şi pentru care mă furişam mereu.

Chiar pot ei să mă învinovățească pentru că am ținut acest secret? Ei m-ar fi omorât dacă ar fi aflat motivul pentru care am venit acasă trei dimineața deoarece eram la casa unui băiat. Puteam mai bine să mă omor singură pentru a evita problemele.

Oftând, tocmai când doream să mă culc, telefonul meu a vibrat de câteva ori, indicându-mi că cineva mă suna. Mutându-mă pe spate, mi-am dus degetele peste ecran, punându-mi telefonul la ureche. "Alo?"

"Am rezolvat totul, babe." Am auzit Vocea lui Jimin.

M-am ridicat în pat. "Jimin, ce ai făcut?" Am întrebat îngrijorată.

Acolo a fost o mică pauză înainte ca Jimin să vorbească din nou. "Să spunem doar că nu trebuie să-ți mai faci griji în legătură cu Daiana."

Am simțit o durere în stomac la cuvintele spuse de el, ochii mei mărindu- se. "Ce vrei să spui prin asta?"

A chicotit. "Adică, nu va mai fi o problemă pentru tine sau pentru părinții tăi. Ea îşi va ține gura închisă de acum, m-am asigurat de asta."

"Jimin.." Am oftat. "Ce ai făcut mai exact?"

"Am vizitat-o.." A spus pur şi simplu.

Am putut să audul sunetul maşinii lui. "Şi?" Am continuat, vrând să dezvolte mai mult ceea ce voia sa spună .