DANGER [REINTERPRETARE]

capitolul 3 rapirea

Dumnezeu cu sigurantă are alte planuri pentru mine în seara aceasta, pentru că nu aveam nici măcar o intentie ca toate acestea să se întâmple. Tot ce voiam era să îmi petrec timpul cu Daiana şi să mă distrez pentru o singură dată.

Mi-a luat ceva vreme să îmi dau seama ce se întâmplase. Şocul îşi făcuse aparitia în corpul meu si puteam să-mi simt venelee vibrandu-mi atunci cand am vazut sangele care curgea din capul acelui tip care stătea întins pe jos, corpul lui fiind lipsit complet de viată. Auzindu-mi stomacul care scotea sunete ciudate, mi-am muşcat buza, mâna mea ducându-se instinctiv la gură, în timp ce încercam să nu tip.

Nu puteam să respir, nu puteam să mă misc şi nu puteam să-mi îndrept ochii în altă parte. Imi simteam genunchii asemenea unor jeleuri, imediat ce picioarele mi-au cedat, atingând pământul.

Tot ce puteam să fac în acele clipe era să-mi blestem viata.

Auzind rafala frunzelor şi adierea vântului,
mi-am mutat într-un final ochii în altă parte, astfel încât am observat că Danger s-a uitat la mine cu ochi ciudati şi imediat mi s-a făcut frică.

Am înghitit în sec în timp ce începeam să tremur, aşteptând să-i spun că nu am văzut nimic dar asta nu a functionat, astfel încât el le-a şoptit câteva lucruri prietenilor lui după care s-a îndreptat spre mine fără ca nimeni să observe. Nu ştiam dacă ar trebui să fug sau nu, dar nu am vrut să risc să mor. In cele din urmă, nu acum .

Răsucindu-şi mâna după şoldul meu, am tresărit, timp în care el m-a luat pe sus şi m-a pus pe umărul lui. Toate astea s-au întâmplat foarte repede, astfel încât nu am putut să-mi dau seama ce se petrecea, până când el m-a aruncat în locul pasagerului în ceea ce arăta ca find maşina lui.

Dacă am fost speriată înainte, acum sunt total înspăimântată.

Neştiind ce să fac, am decis doar să stau acolo nemişcată, încercând să caut un lucru care ar putea să-mi facă rău. Probabil un cutit? O bombă? O altă armă? Dar nu am văzut nimic. Respirând uşor, am auzit un zgomot, apoi Danger a intrat în maşină.

Nu arăta prea bucuros.

Fără a spune vreun cuvânt, a pornit maşina.
înainte de a părăsi parcarea şi asta a fost cand corpul meu a tresarit şi am inceput să mă gândesc. "Unde mă duci? Mă vei ucide? Oh, Doamne, nu vreau să mor." Am murmurat cu un disconfort în voce.

"Taci din gură, bine?" Mi-a spus, vocea lui auzindu-se cu o nuantă de răutate, făcându-mă să mă opresc din vorbit.

Puteam să simt tensiunea din maşină, în timp ce am început să-mi frec mâinile, să-mi muşc buza, dar nu am putut să mă abtin. Trebuia să ştiu ce se va întâmpla. "Hei, Danger?" Am spus, dându-mi o palmă în gândul meu după ce am realizat cât de ciudat a sunat asta. "Omule, oricare este numele tău. Scuze dacă te deraniez sau ceva de genul, dar chiar vreau să merg acasă. Este deja foarte târziu si când părintii mei vor afla că am plecat de acasă, mă vor omori."

Tot ce am primit de la el a fost un chicot care m-a făcut să-mi mişc sprâncele, rămânând confuză. "Ce e aşa de amuzant?"

" Tu." El a continuat să se uite în oglinda lui, în timp ce un zâmbet i-a apărut pe buze, după care s-a uitat pentru câteva secunde la mine, iar apoi şi-a întors privirea către drum

"Eu? Ce e cu mine?"

"Eşti în maşină cu un tip pe care tocmai l-ai văzut comitând o crimă şi totuşi, tot la ce te gândeşti este să nu ai probleme... Din cauza părintilor tăi?" El se uita la mine, toată atentia lui fiind îndreptată asupra mea, în timp ce eu mi-am înghitit saliva.

"Uhm, ei bine, vezi tu, părintii mei sunt mult mai înfricoşători decât tine, prietene.
Crede-mă când spun asta, nu ai nimic din toate astea când vine vorba de speriat. Pe lângă asta, tu probabil ai avut motivele tale să faci ce ai făcut şi e în regulă. Nu-mi pasă atâta timp cât sunt în viată. Dar nu o să mai fiu dacă părintii mei află că am plecat de acasă."

"Eşti o tipă foarte ciudată, lasă-mă să-ti spun." A râs în timp ce s-a aşezat mai bine pe scaun, uitându-se din nou în oglindă.

"Da, ei bine, nici tu nu eşti un tip foarte uşor de înteles." Am murmurat respirând uşor, în timp ce mi-am dus una dintre mâini la bărbie.

"Nici măcar nu mă cunoşti." A protestat el

"Ştiu destul de multe şi am văzut destul de multe încât să-ti zic că tu aduci probleme." Am spus în timp ce mi-am muşcat buza.

"Imi dau seama că ai auzit de mine, nu?"

"Da, mai multe decât aş fi vrut. Crede-mă."

"Şi îi crezi?"Şi-a strâns buzele, în timp ce şi-a mutat privirea pe altă parte a drumului. Şi-a tinut mâna dreaptă pe volan, în timp ce şi-a introdus mâna stânga în buzunarul de la geaca lui din piele .

"Nu.." l-am raspuns, gandindu-ma la discuția pe care am avut-o cu Daiana putin mai devreme. Dar tocmai îl văzusem omorand un om.

" Foarte bine." Si-a scos din buzunar un pachet de tigări, deschizându-l şi scotând afară o tigară, pozitionând-o între buzele lui înainte de a trage puternic. Si-a aruncat pachetul înapoi în buzunar. "Pentru că sunt sigur că, adevărul este mult mai rău." A spus, scotând afară un perfect inel de fum .

To be continued........

Sper ca v-a place aceasta poveste reinterpretată, nu sunt prea buna la povesti de acea o reinterpretez, dar imi ocupa timpul cu ceva , va multumesc

XOXOXO Geanina❤