DANGER [REINTERPRETARE]

cap 15 iar bipolar

Din punctul de vedere al lui Geanina:

" Ow, ow, ow." Jimin m-a împins a treia ora în noaptea aia. "Poti să fii mai atentă? Pot să te ignor doar de câteva ori, dar nu mereu."

Mi-am dat ochii peste cap. "Ei bine, dacă nu erai atât de nerăbdător, încăpătânat şi enervant, aş fi terminat deja!" Am spus, enervandu-ma

"Babe, trebuie să te relaxezi." Jimin a murmurat, cu un zâmbet pe fata lui.

Mi-am încruntat fruntea. "Nu-mi spune mie 'babe', idiotule." Am murmurat. "Acum stai acolo şi nu te mişca." M-am întors să iau alcoolul medicinal, dezinfectându-i rănile.

A chicotit pur şi simplu, ascultandu-ma pentru o singură dată, stând nemişcat.

Era vorba despre timp. Adica, este un lucru să fii nerăbdător şi altul să fii grosolan.

Imi dădea o durere de burtă groaznică şi îmi venea să-mi pierd mintile

Toate au început atunci când idiotul ăsta s-a întins pe patul meu ca şi cum ar fi la el acasă, punându-şi mâinile în spatele capului.

Mi-am pus mâinile la piept, uitându-mă la o parte din fata lui.

"Fă o poză, va tine mai mult, babe. "Jimin a rânjit, ochii lui fiind încă fixati pe mine.

Eu, pe de altă parte, nu găseam nimic amuzant în asta. Nu, mi s-a părut stupid. "Eşti cumva retardat?"

In final a devenit serios. "Poftim?"

" Te-am întrebat dacă esti retardat?" Jimin s-a uitat la mine confuz.

"Este o întrebare capcană?" Si-a îndreptat capul.

Doamne, de ce stăteam cu un idiot?

"Voi lua asta ca pe un 'da." Mi-am dat ochii peste cap, îndreptându-mă spre el pentru a-l da jos de pe pat.

"Hei! Vreau să stau aici." A ripostat.

Am dat din umeri. "Casa mea, camera mea, patul meu." L-am împins de pe perne. "Pernele mele."Am zâmbit.

"Si? Sunt rănit. Ia-mă mai uşor."

"Nu e vina mea că ai fost înjunghiat. Si de asemenea nu este vina mea că tu eşti Danger'
si că o multime de persoane te urăsc."

"As prefera să le zic duşmani." Jimin m-a corectat.

M-am abtinut să nu-mi dau ochii peste cap. Chiar contează?" Mi-am lăsat greutatea pe o singură parte, uitându-mă în ochii lui.

Şi-a dus degetele prin păr. "Eşti atât de frustrantă, stiai asta?"

Am ras. Nici macar nu m-am gândit să tac din gură. Idiotul ăsta nu a zis asta. "Eu sunt frustrantă?" Am arătat spre mine. "Eu sunt frustrantă?" Am repetat, punând accent pe Eu'

Ochii mei s-au mărit când lustin a dat din cap.

"Cred că eşti singura fată la care mă uit. " Şi-a bägat pumnii în buzunarele de la pantaloni.

Am oftat, râzând din nou. "Dacă cineva este frustrant aici, cred că äla eşti tu!" Am arătat cu un deget spre el. "Doamne, uiti de lucrurile pe care le faci?"

"Ce fac?" M-a privit ceva gen 'Da-i drumul, spune-mi'.

"Ei bine, pentru început, eşti bipolar." Mi-am ridicat depetul arătator

"Cum dracu sunt eu bipolar?" A murmurat.

Am arătat spre el. "Chiar acum, enervându-te din nimic." Am suspinat." Numărul doi." Mi-am ridicat degetul din mijloc.