JAMES

15.James

Mirosul necăcios al tutunului mi-a cutreierat nările încă de când am intrat în apartamentul lui Parker.

Am pătruns cu privirea întreaga încăpere si l-am putut observa stând tolănit pe canapea, uitându-se la meci.

Mi-am dat ochii peste cap când am văzut gunoiul în care era îngropat, si m-am îndreptat spre el.

-Ia loc frate. Am destulă bere pentru amândoi.

Vocea sa se făcuse imediat auzită si sincer acum până si asta mă enervează, Dar chiar am nevoie să mă calmez.

Mă tolănesc pe canapea, apucând o bere si dând-o imediat pe gât.

Încercam să fiu atent la meci Dar toate gândurile mele se îndreptau spre imaginea cu Aksak si Smith.

De unde se cunosc?

De cat timp se cunosc?

Întrebările astea îmi cutreiera mintea încă de când am plecat de lângă ei și mă frustrează faptul că mă gândesc la ceva de genul atât de intens.

Adevărul e că sunt șocat că Aksak a revenit si că se înțelege cu Smith

Smith..

Fata asta este atât de diferită de celelalte fete, fiind atât de puternica si sigură pe ea.

Aș vrea să descopăr cât mai multe despre ea, având în vedere că ea știe totul despre mine.

Altă întrebare care mă macină încă de când am cunoscut-o pe Smith

-De unde mă cunoaște atât de Bine?

-Poftim?

Vocea lui Parker îmi atrage atenția, făcându-mă să mă uit curios la el.

-Ce?zic,neștiind la ce s-a referit.

-Cine te cunoaște atât de bine?

Rămân puțin prost la gândul că am zis cu voce tare ce am zis, ca mai apoi să îmi bag mâna prin păr.

-Trebuie să cercetăm pe cineva extrem de atent si amănunțit Parker. Simt că ceva nu se leagă.

Mă ridic de pe canapea cu Parker pe urmele mele

-Nu înțeleg nimic James.

-Smith. Emma Smith. La naiba, cerceteaz-o atent. Vreau să aflu totul. De la cel mai mic detaliu. S-a înțeles?

Parker dă robotic din cap, eu dispărând pe ușa apartamentului.

Alcool-ul încă nu m-a afectat ca să nu pot conduce, așa că mă urc în mașină si pornesc spre apartamentul meu.

Intrând în bloc, un instinct extrem de ciudat m-a condus exact la ușa diavolului.

Oare o să mai vină aici? Sau o să plece departe așa cum am înțeles?

Spre mirarea mea, ușa era crăpată.

Era aici.

Împing clanța ușii cu un deget, acesta deschizându-se.

Nu o pot lăsa să plece fără să îmi dea niște explicații!

Cine naiba e. Ce vrea de la mine. De ce mă cunoaște atât de bine

Trebuie să știu!

Dau să pășesc înăuntru doar ca cineva deja mi-o ia înainte, iar o femeie la 40 de ani se face văzută.