35. Emma

2.7K 157 6
                                    

Mâinile îmi erau transpirate iar bătăile inimii erau cu mult peste normal.

Mi-am simțit gâtul uscat așa că am luat o gură de apă ca mai apoi să-mi umezesc și buzele.

Când poarta de fier s-a auzit, mi-am dat seama că asta o să fie una din cele mai grele zile din viața mea.

Aiden s-a așezat în fața mea și m-a privit uimit. Parul tuns scurt și barba lăsată îi schimba complet fizicul, fiind puțin cam greu de recunoscut, însă interiorul lui era se putea observa că era la fel de putred și că acest om chiar este cel care mi-a dat viață.

Începeam să regret că am venit aici însă faptul că m-am săturat de minciunile pe care mi le-a spus și simplu fapt că mi-a distrus copilăria, mă întărea să rămân pe poziție.

—Ești așa frumoasă Emma. Mi-a fost dor de tine.

Vocea lui mă zgâria pe creier și îmi deschidea o rană din trecut, însă am decis să ignor și să râd sarcastic.

—Nu am venit aici să-mi arunci replici ieftine și nici că îmi face plăcere să te văd . Am venit aici să îmi spui măcar o dată în viata ta, adevărul!zic dur spre omul pe care îl consideram tatăl meu

Aiden oftează și zâmbește slab

—Știam că va venii ziua asta. îmi zice în timp ce ochii lui se uitau în altă parte
Dar înainte vreau doar să-ți spun că-mi pare extrem de rău si —

—Nu te cred. Te rog, zi-mi doar ce vreau să aud.îl întrerup eu, fiind scârbită deja de conversația asta

Dă din cap și mă fixează cu privirea

—Ce vrei să știi?mă întreabă după secunde bune de liniște

—De ce? De ce eu? De ce ai vrut să îți faci răzbunarea de om psihopat prin intermediul copilului tău? Mama știa toate astea? De asta a plecat, nu? De ce mi-ai distrus copilăria monstrule? Nu pot să te privesc în ochi fără să vreau să te lovesc sau să te înjur însă nu meriți. Nu meriți nici măcar atât. Doar să putrezești în închisoarea asta nenorocită și să plătești pentru tot răul făcut!zic dur, abținându-mă să nu plâng de durere

—Adevărul este că niciodată nu am știut de ce am vrut să te implic însă mama ta a fost o luptătoare la nașterea ta și mi-am dat seama că și tu sigur vei fi! Și îmi dovedeai asta pe zi ce trecea. Te-am pregătit pentru această răzbunare pentru că eram obsedat s-o fac cum trebuie. Fac terapie de doi ani și se pare că am dereglări mintale. Asta m-a făcut să vreau să răzbun moartea persoanei iubite mai mult ca orice. Din cauza asta nu realizam cât rău îți fac ție sau celor din jur, pur si simplu eram setat să omor familia Black, pe rând.

Chiar regret tot răul făcut Emma și îți jur că sunt alt om!

Mi-am muscat buza si înainte să pot continua conversația trebuia să-l întreb ceva

—Nu te cred Aiden. Nu cred că un om mizerabil ca tine s-a schimbat. Ok? Și nici nu vreau să cred asta! Și cum adică mama a fost o luptătoare la naștere? De ce vorbești despre ea de parcă a murit?zic cu ură în voce spre bărbatul  din fața mea

Își întoarce privirea în altă parte și brusc încep să tremur , știind parcă ca e pe cale să-mi zică ceva care sigur mi-ar rupe sufletul

—Răspunde-mi!zic dur spre el

—Adevărul este că.. Mama ta a murit la nașterea ta Emma. Nu a rezistat.

Am început să râd sarcastic zicându-i că e nebun și că a luat-o pe arătură rău, însă el era serios, nedând vreun semn că minte

JAMESUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum