You're my business ♡︎ Namjin ♡︎ română [FINALIZATĂ]

Capitolul 30😏🔞

Seokjin POV:

Jeongguk vine de la baie în cam 15 minute. Chiar s-a supărat. E vina mea. Eu am uitat să-i zic. S-a așezat pe canapea și și-a pus căștile în urechi, apoi a închis ochii. Taehyung vine la mine și se așează în dreapta mea.

- Nu o să vorbești cu el?

- Mai bine nu-l evervăm. Va ieșii mai rău.

- Oh....

- Uneori încă se comportă ca un copil.

- Chiar are față de bebeluș.

- Știu. Ai văzut ce piele fină și curată are? Cum face asta?!

- Nici eu nu am fața ca el. Tu mă întrebi?

Eu și cu Taheyung am vorbit și am râs pe tot zborul, nu ca Namjoon care a adormit. A aterizat și avionul pe la un 7 seara. Tocmai ieșeam din aeroport.

- Namjoon, cum ajungem la hotel?

- Vine după noi.

- Cine?

Fix atunci se aude un claxon. Era o Tesla albă. Din ea coboară un băiat cu părul argintiu.

- Salut, Yoongi.

Namjoon dă mâna cu acest "Yoongi", apoi se întorce la noi.

- Yoongi, pe Taehyung îl ști deja. El este Kim Seokjin și el este Jeon Jeongguk. Băieți, el este Min Yoongi. Cel mai bun prieten am meu.

Dau mâna cu Min Yoongi, lafel și Jeongguk, iar pe Taheyung îl îmbrățișează. Namjoon are un bff? Am trăit să văd și așa ceva. Intrăm în mașină. Yoongi era pe scaunul șoferului, Namjoon lângă el, iar restul trei eram în spate. Namjoon și Yoongi au vorbit non-stop. Jeongguk încă era supărat pe mine, de asta Taehyung a stat în mijloc între noi. Min Yoongi ne duce până la hotel și parchează mașina în parcarea subterană. Ieșim toți și ne luăm bagajele din portbagaj. Apoi ne ducem la recepție să ne cazăm. Yoongi era deja cazat, se pare că și el este invitat la eveniment. Namjoon a luat două camere. Una pentru noi doi și una pentru Taehyung și Jeongguk. Camerele sunt în părți diferite, așa că ne-am despărțit. Eram cu Namjoon singur în lift. El stătea rezemat de perete cu mâinile în piept.

- Ce e? Ai dormit tot zborul și tot pari obosit.

- N-am nimic. Doar că...

- Doar că ce?

Exact atunci ușile liftului se deschid, iar Namjoon o ia înainte. Ajunsesem la etajul nostru. Ne cărăm bagajele până în cameră și intrăm, închizând ușa. Namjoon pare... ciudat.

- Namjoon, vorbește-mi. Ce ai?

- O treabă neterminată.

- Cum adic-

Namjoon mă lipește de perete punându-și mâinile rezemate pe perete de o parte și cealaltă a capului meu. Rânjesc. Deci de asta era așa "inactiv".

- Chiar așa disperat eși?

Îmi duc mâinile ușor pe umerii săi. Îmi întorc ușor capul și-l sărut. Buzele sale le acceptă pe ale mele și încerc să preia controlul, dar eu sunt cel care domină de data asta. Până să ajungem în dreptul patului deja nu mai aveam haine pe noi înafară de boxeri. Îl împing pe Namjoon pe pat și mă pun finuț pe el. Încep să-l părut pe gât.

- Ah~ J-jin... Te r-rog nu m-mai lăsa multe hick-key-uri~

Rânjesc din nou și mă îndrept spre urechea lui și o mușc.

- Cum vrei tu, baby. Dar de data asta, eu sunt deasupra.

În secunda doi amândoi eram în pielea goală. Îi poziționez membrul întărit la intrarea mea și încep să-l călăresc ușor. Namjoon și-a dus mâna pe talia mea ceea ce mă excita și mai tare. Îl lăsam să intre adânc în mine. Gemetele mele cât și ale lui umpleau camera. Namjoon și-a dat drumul în mine, iar eu pe abdomenul său și al meu. Mă scot din el și mă trântesc pe pat în stânga sa și trag plapuma peste amândoi. Namjoon mă trage spre el și mă îmbrățișează de la spate. Asta e cava nou.

- Ești prea bun...

- Poate ești tu prea rău.

- Seokjin, cum mă făcu tu să mă simt nu m-a mai făcut nicio altă persoană.

- Ce vrei să zici?

Mă întorc spre Namjoon care mă prinde într-un alt sărut, dar unul mai sălbatic unde limbile noastre dansau. Îmi dă drumul și ne unim frunțile. Îi simțeam respirația caldă ce avea un ins de cafea pe buzele mele.

- Îmi place să te am lângă mine, să te simt, să te aud. Seokjin, cred că te plac...

- Și eu te plac, Namjoon. Dar ști că nu putem mai mult de atât.

- De ce? Vrei doar să ne jucăm?

- Tu doar la joacă ești bun.