You're my business ♡︎ Namjin ♡︎ română [FINALIZATĂ]

Capitolul 50

Namjoon POV:

Parchez masina in fata spitalului. Azi eu și cu Seokjin ne-am luat liber de la sevici ca să ne ocupăm de copil. Ieșim din mașină. Înainte să intrăm în clădirea orfelinatului, Seokjin mă apucă de mână. Mă uit la el zâmbind. Aveam emoții, dar atingerea sa mi le lua. Intrăm pe ușă unde eram așteptați de una dintre tipele de ieri, cea îmbrăcată în asistentă, Lisa parcă.

- Oh, ce bine că ați ajuns! Min-min vă aștepta de aseară!

- Min-min?

- Oh, am uitat ieri să vă spun numele lui. Îl cheamă Kim Min-ki, iar toți îl alintă Min-min.

- Ce cute sună! Unde este acum? spune Seokjin curios.

Asistenta Lisa ne duce până într-un salon unde se jucau mai mulți copii.

- Min-min! Vino aici, noii tăi tătici au ajuns!

Rămân stabă când aud "tătici" și mă uit șocat la Seokjin care era roșu la față, nu că eu aș fi altă culoare. Lisa vine de mânuță cu un băiețel. Ieșim pe hol și mergem toți într-un birou unde nu era nimeni. Eu și cu Soekjin ne așezăm pe o canapea, iar pe altă canapea din fata noastră se pun asistenta Lisa cu Min-ki la ea în brațe. Cred că e timid.

- Min-ki, el este Namjoon. Tatăl tău adevărat.

- S-salut...

- Mi-ai spus că mereu ai vrut un tată, uite, acum ai doi!

Seokjin se uită într-o parte, iar eu mă înec cu salivă. Lisa râde la noi. Oare ea îl ea în calcul pe Seokjin ca fiind tatăl vitreg al lui Min-ki?

- Bună, Min-ki! Da, eu sunt Kim Namjoon!

- Iar eu sunt Kim Seokjin!

- S-sunteți căsătoriți? întrebă Min-ki.

- N-nu... încă.

Mă uit uimit la Seokjin după ce a spus. Căsătorie? Noi nici n-am vorbit despre asta! Mă privește și el rușinat, cred că a vorbit gura fără el, deșii astfel ești cel mai sincer.

- Min-ki, după lângă Namjoon și Seokjin!

Min-ki se apropie timid de noi și se pune la Seokjin în brațe. Cred că pe el îl place cel mai tare. Seokjin zâmbea larg cât se îmbrățișă cu Min-ki. Ce mă bucura imaginea asta, mă face să mă simt... împlinit. Mi-am găsit iubirea vieții, totul s-a mai liniștit, iar acum avem un copil.

- Eu când primesc îmbrățișări? spun eu și-mi deschid brațele largi.

- Tu nu. Ești un om rău! zice Min-ki și-și afundă capul în pieptul lui Seokjin.

- De ce crezi asta?

- Mama și bunicul care ne vizita în fiecare lună spunea să mă feresc de tine.

- De ce te-ai ferii?

- Pentru că ești un om rău!

- De ce sunt rău?

- Nu știu.

Pufnesc amuzat. Seokjin se uita îngrijorat la mine. De ce să mă evite? Nici nu am știut că am un copil. De ce a ascuns asta de mine Pal-kye. Și bunicul... Lisa și Rose au spus ca Min-ki nu mai are altă familie. Doar dacă ar fi bunicul de pe tată. Adică tatăl meu!

Acum inaugurăm noul membru al familiei Kim: Min-ki!!!!