Guardian

Capitolul 40 - Pilonul Naturii

Zhao îi întrerupe reminiscența fără inimă și își freacă mâinile:

-Nu vorbi despre trecut, hai să vorbim despre ce facem acum.

Asasinul de Fantome era tăcut. Wang își mișcă buzele, fiind pe cale să vorbească, dar Zhao o arătă cu degetul și îi spune:

-Nu te-am întrebat pe tine. Tacă-ți gura.

-Pilonul Naturii suprimă sufletele și spiritele. Nu numai sufletele celor care au murit într-un mod nedrept, dar orice suflet care rămâne întemnițat înăuntru, eventual va deveni plin de resentimente, Asasinul de Fantome meditează și spune cu calm. În viziunea mea, nu sunt prea multe opțiuni valabile, fie distrugem artefactul, fie suprimăm sufletele dinăuntru.

Wang nu înțelege și întreabă cu ochi dezorientați:

-Domnia Ta, ce vrei să spui prin asta...

Zhao îi răspunde:

-El vrea să spună că, în cazul în care nu putem distruge pilonul, o să ucidă toate sufletele dinăuntru și o să le spargă în bucăți.

Wang își acoperă gura cu mâna.

Asasinul de Fantome își scutură capul.

-Execuția fără motiv este nedreaptă.

Atunci, singura opțiune rămasă era să distrugă pilonul.

Cei trei sunt reduși la tăcere.

Zhao se așează pe jos și începe să se joace cu bricheta. Deodată, el începe să se holbeze la flacăra care pâlpâia și îi spune Asasinului de Fantome:

-Acum îmi amintesc. În drum spre munte, ne-am întâlnit cu o Gardă a Infernului cu un felinar din hârtie pe drumul exact dinafara Satului Râului. Cum să nu știe ce s-a întâmplat aici și să treacă pe lângă Pilonul Naturii pur și simplu.

-Conducea sute de oameni spre viața de apoi, probabil era prea ocupat.

Zhao îl privește suspect, dar își ascunde îndoielile și continuă:

-Cele Patru Artefacte Mistice lipsesc de foarte mult timp, împrăștiate pe Pământ. Domnia Ta, de ce le colecționezi acum? Data trecută am dat peste cadran din întâmplare, dar de data asta probabil ai venit pentru pilon, nu-i așa?

Asasinul de Fantome realiză instantaneu cât de neglijent era și rămâne tăcut. Acest bărbat era prea deștept. Indiferent cât de prost și de neîncredere părea pe dinafară, el doar își ascundea mintea extrem de ascuțită. Indiferent de incident, părea că putea să străpungă mereu o gaură într-o poveste.

Zhao nu îl lăsa să scape din asta cu ușurință. Îi privește mânecile mari, după care punctează:

-Mânecile tale încă sunt pătate de sânge, Domnia Ta. Nu am auzit niciodată de bestii spirit, dar apar împreună cu cadranul. Infernul nu spune nimic despre ele, ce sunt cu adevărat? Nu ar fi putut să apară din senin, deci de unde au venit? Și Artefactele Mistice, oamenii trebuie să se fi luptat pentru ele până la moarte, nu-i așa? De ce ai lăsa Artefactele să stea pe Pământ pentru atât de mult timp?

Asasinul de Fantome mereu fusese interogatorul, niciodată interogatul. El rămâne tăcut pentru multă vreme și se străduiește să găsească o explicație potrivită.

-Iartă-mă, nu pot să-ți spun.

Să minți pe cineva ca Zhao era ca și cum te-ai face singur de rușine. Mai bine ai fi sincer și ai spune: "Nu știu de ce, dar nu vreau să-ți spun." Scutește-te de probleme și nu mai inventa o poveste.