CATY ( Partea a III-a, Seria FABRO)

CAPITOLUL 6

Caty

Ceasul telefonului sună. Este ora 6:30. Am dormit doar 2 ore și sunt ruptă de oboseală.

Fie ce-o fi, m-am hotărât să merg la firmă și să-mi încerc norocul din nou.

Dacă el a iertat faza cu paharul, poate o iartă și pe cea de azi noapte. Până la urmă, vorba prietenei mele, ce am de pierdut?

Fac un duș aproape rece ca să mă trezesc de tot, mă machez și îmi prind părul într-o coadă de cal. Îmi aleg cea mai office ținută pe care o am, formată din pantalon mulat, cămasă și o eșarfă în formă de cravată, pantofi cu toc și plec.

Când ajung în dreptul etajului, spun o rugăciune, îmi cer iertare că mă rog numai când am nevoie și intru.

Spre surprinderea mea, secretara mă trimite în alt birou decât cel al lui Jason. Acolo găsesc două doamne drăguțe care îmi aduc la cunoștință toate detaliile contractului. Rămân surprinsă să aflu că salariul este mai mare decât mă așteptasem și semnez fericită.

Gata, l-am șuntit pe Jason. Aveam inima cât un purice la gândul că urmează să-l întâlnesc față în față. Acum, dacă vrea să mă dea afară, trebuie să-mi dea preaviz de o lună. Așa scrie în contract. Dar după o lună o să mă roage să nu plec. Știu cât de bună sunt și o să-l conving și pe el de asta.

Sunt condusă în locul unde îmi voi petrece cea mai mare parte a timpului cât voi munci pentru firma asta. Jobul ăsta presupune și muncă de teren, nu numai stat cu fundul în scaun, în fața laptopului.

Biroul meu este o cabina de nouă metri pătrați, în care am o măsuță mică cu un laptop și un fotoliu care se întinde dacă simt nevoia să-mi dezmorțesc oasele. Dacă vreau, am loc să fac și doi trei pași în timp ce traduc. Asta numai dacă nu e videoconferință. Îmi place să merg.

Geamurile sunt fumurii la un metru începând de la pământ, creând o oarecare intimitate când stai întins pe fotoliu. Căștile sunt wirelles, iar dacă nu vreau să le folosesc, am două boxe mari, ce se văd în pereții laterali.

Rămân singură și mă așez. Zâmbesc mulțumită. Am mai avut joburi înainte, dar niciunul ca ăsta, unde îți asigură tot confortul. În ultima vreme s-a lucrat mai mult de acasă din cauza pandemiei cu COVID. Asta e singura firma care nu și-a oprit activitatea datorită condițiilor propice de lucru pe care le-a creat.

Deschid ecranul, apăsând o tastă și văd un mesaj scris într-o căsuță pătrată, în dreapta, jos.

"Bine ai venit, Catherine. Eu sunt Eveline, cea care mă voi ocupa să ai tot ce-ți trebuie, inclusiv ceea ce vrei să comanzi de la cafenea. Ce bei de obicei?"

"Bună!" scriu eu. "Mă bucur să te cunosc, un ceai de lămâie, dacă aveți."

"Sigur", răspunde ea.

Peste două minute ușa se deschide și o fată drăguță, minionă, intră cu o tavă cu o ceașcă de ceai și un corn cu unt.

Zâmbește și o așează lângă laptop.

-Ți-am adus eu, de data asta, ca să ne putem cunoaște. Îmi pare bine.

Ne strângem mâinile.

-Mulțumesc, zic eu.

-Eu o să-ți trimit de fiecare dată și programările conferințelor interne și externe. Unele le vei afla chiar de la prima oră sau înainte cu o zi, altele pot apărea și cu o oră înainte de a avea loc. Sper că ești ok cu asta.

-Sigur. De ce nu?

-Bine, atunci. Orice ai nevoie, îmi spui și eu îți trimit.

-Mulțumesc mult, Eveline!