-Cât de urgent?
-Foarte urgent. E ceva în legătură cu vampirul care v-a atacat...
Un fior îmi străbate șira spinării , și instinctiv îmi ating urmele roșii de pe gât cu vârful degetelor.
-Nu cred că vreau să știu... șoptesc simțind că nu mai am aer, că nu mai pot respira, cu gândul la corpul lipsit de viață al acelei creaturi pe care nu doream să îl revăd.
-A spus să te aduc la bibliotecă cât mai repede. Nu vei păți nimic, nu mai fi atât de ... fată!
-Este o fată, Malia , spune Eden dându-și ochii peste cap.
-Oricum ar fi, am primit ordine să o duc la biblioteca. spune ea privindu-mă foarte serioasă.
-Bine... ,oftez eu, vin!
După ce ne-am ridicat de la masa din centrul cantinei, am lăsat-o pe Malia să îmi strângă încheietura și să mă târască spre biblioteca. Tata mă aștepta proptit de zidul turnului, ținând în pumn un sul de hârtii rulate, niște imagini ale cadavrului- am realizat ușurată- pe care le desfăcea rapid, dorind să mi le arate.
Malia s-a așezat și ea în stânga tatei, studiind imaginile.
-Privește rana asta, îmi arată el o dungă aproape imperceptibilă așezată deasupra urechii. Asta e probabil o tăietură cu țărușul făcută de Trevis, spune el. În schimb, privește imaginea asta! Vezi urma aceea, spune el , arătând spre o pată maronie de pe bratul cadaveric.
-Este locul unde l-am lovit, spun încuviințând printr-o clătinare a capului.
-Ai folosit cumva lacătul de la intrare? Pare destul de afectată zona asta, deci a fost un argint vrăjit. Clatin scurt din cap în semn că da.
-Bună observație, Malia. Sărim peste partea în care își spun că lacătul este un obiect sacru care nu trebuie întrebuințat cu o astfel de nechibzuință. Nimic neobișnuit, o arsură cauzată de argint magic, am mai văzut de multe ori așa ceva, spune tata punând imaginea la sfârșitul teancului. Însă asta... spune el arătându-ne o poză a unei hârtii pe care apare schițat însemnul meu, dar și o poză cu gâtul vampirului pe care era impregnat semnul, arătând precum o cicatrice, asta nu pot să-mi explic!
-Ce e aia? întreb speriată deja.
-O protecție, răspunde Malia încruntându-se spre cele două desene-unul pe hârtie , altul pe piele.
-O ce? spun strângându-mi trupul în brațe, încercând să nu las fiorii reci să mă facă să tremur.
-O protecție este ceva pe care un conducător îl imprimă celor supuși. Atunci când ai o protecție, nu poți răni respectiva persoană pe care o simbolizează protecția. De exemplu, în cazul ăsta, cineva nu a vrut să fii rănită, așa că ți-a folosit însemnul pentru a pune o protecție.
-Ce se întâmplă când încerci să rănești persoana respectivă?
-Îți pierzi momentan puterile și te simți precum o gravidă în travaliu. Tata și cu mine o privim pe Malia înlemniți. Ți-e greață și ești indispus, reformulează ea înroșid pentru prima dată de când am cunoscut-o.
-Ceea ce vreți să spuneți este că cineva mă protejează? Un vampir, mai exact?
-Ceea ce vreau să îți spun, își cântărește tata cuvintele, este că cineva te protejează, cel mai probabil pentru a te omorî în persoană.
-Nu cunosc pe nimeni într-atât de sadic.
-Poate nu îl cunoști, sau poate nu acesta e motivul pentru a pecetlui o protecție, dar el cu siguranță te cunoaște!
CITEȘTI
Vânător de suflete (Atingerea morții II)
Fantasy"Toate pasiunile sunt bune când le stăpânim și toate sunt rele atunci când ne subjugă"-J.J. Rousseau Îți aud glasul strigându-mă , implorând. Îți simt atingerea în visele mele, rece, înghețându-mi sângele, accelerându-mi pulsul...Îți simt mirosul, a...
