Când Diavolul Iubeste

Capitolul 15

De când m-am trezit nu fac decât sa ma gandesc la visul avut.Totul a parut atât de real...prezenta lui,atingerile lui...sarutul...
Aproape ca înca îi simt apasarea pe buze,iar gustul...ceva ireal,nepamântesc...mai dulce ca un nectar si mai catifelat decât petalele celui mai rar trandafir.
Însa ceva tot ma framânta.Am ramas cu atât de multe întrebari la care sper sa gasesc raspuns sau cel putin ca el sa îsi tina promisiunea si sa îmi dezvaluie totul,fara secrete.

-Buna dimineata somnoroaso...zice Santy din cadrul usii.

Ma prefac ca abea acum am deschis ochii si îmi întind mâinile lenesa,de fapt eram treaza de mai bine de o ora.

-Neata...spun cascând.

-Cobori?!Am facut cafea si ma apuc de micul de jun.

-Imediat...si dându-mi jos picioarele din pat o urmez în tacere.

Vremea pare buna,soarele se odihneste sus pe cer asa ca o data ajunsa jos,ies pe veranda si trag tare o gura din aerul proaspat al diminetii.

-Nu mai bine profitam de o asa zi sa bem cafeaua în tihna aici...strig la Santy.

Nu apuc sa ma asez prea confortabil pe scaunul din fier forjat acoperit de perna pufoasa, ca apare cu o tava plina cu fructe si aperitive, inclusiv cu cele doua cani aburinde.Oricât ar fi fost de cald,cafeaua îmi placea sa o beau întotdeauna fierbinte.

Dupa ce pune tava pe masa îmi înmâneaza licoarea cafenie cu miros revigorant si o cuprind cu ambele mâini luând o gura zdravana.Nu stiu cum dar Santy era tare priceputa la prepararea ei si mereu o facea pe gustul meu.
Se aseaza serioasa pe scaunul din dreapta si ma priveste întrebatoare.

-Ce este?!zic.

-Esti cea mai buna prietena a mea si cred ca stii asta deja...începe ea si stiu ca urmeaza un prolog lung.Ceva nu este în regula cu tine si daca aseara nu te-am mai întrebat nimic asta nu înseamna ca o las balta.

-Te ascut...ce te framânta?!spun sa par interesata.

-Te porti ciudat.În ultimul timp mă neglijezi total si înca îmi esti datoare.Ar trebui sa îmi povestestesti fara sa te trag eu de limba ,ce naiba.

-Nu este nimic Santy,am fost doar mai ocupata de cât de obicei.

-Ocupata cu ce Angi...sa te întâlnesti cu amândoi si mie sa nu îmi divulgi amanunte picante...Asa de greu îti era sa îmi spui ca a reaparut Lucian în timp ce si Gabriel este în viata ta...rânjeste ea.

-Esti nebuna,despre ce vorbesti?!

-Lasa ca stiu,mi-am dat seama.Nu zic ca este un lucru rau ce faci dar sa ai mare grija si mai ales sa te protejezi pentru ca altfel daca Doamne fereste ramâi însarcinata,nici nu stii al cui este copilul...face ea semnul crucii cu mâna.

Ramân cu ochii blocati pe figura ei pentru ca sunt în ceata,habar nu am ce vrea sa spuna.

-Nu te mai uita la mine cu ochii astia de catel...zambeste ea.Aseara i-ai strigat pe amândoi.Când Lucian,când Gabriel, degeaba nu o faceai.

Pentru câteva secunde ramân pe gânduri.Nu îmi amintesc sa fi fost si Gabriel acolo.Pe Lucia stiu bine ca l-am strigat dar nu am crezut ca am facut-o cu voce tare...Un moment de luciditate ma izbeste si îmi dau seama ca l-am vazut imediat dupa ce Lucian a disparut,era acolo ascuns si ma privea...când i-am rostit numele m-am trezit.

-Nu e nimic din ceea ce crezi,a fost doar un vis...atât.

-Un vis erotic probabil pentru ca ai tot gemut.Nu e o rusine si eu mai am dastea chiar daca am o viata sexuala destul de activa.

-Santyyyyy...te rog.Nu vreau amanunte din intimitatea ta...subliniez eu.

-Mai bine zi-mi care îti place mai mult...si punându-si mâna sub barbie se sprijina de masa si asteapta curioasa.

Trebuie sa inventez o poveste plauzibila neaparat ca sa scap repede,altfel ma va interoga toata ziua.

-Nu am fost pregatita sa iti spun pentru ca nu stiam exact cum sa o fac.Sa fiu sincer îmi place al naibi de mult Lucian dar stii si tu ca este de negasit si probabil nu se va mai întoarce niciodata.Nici Gabriel nu este de lepadat dar nu ma atrage deloc,ma simt straniu în prezenta lui.
Deci draga prietena am fost doar deprimata în ultima vreme,am dormit mai mult,mi-am petrecut majoritatea timpului la atelier pictând si uitând de dramele din viata mea.
Ieri seara când m-ai cautat acasa probabil ca eu nu ajunsesem,am luat-o pe jos când m-am hotarât sa plec de la club si a durat ceva,iar dimineata cum m-am trezit am plecat la biblioteca uitând sa îmi încarc telefonul mobil,apoi am hoinarit prin oras si aseara m-am retras la atelier,acolo unde m-ai si gasit.Nu am tinut cont de trecerea timpului...asta este tot.Când am mintea vraiste nu mai socotesc ceea ce fac.

Ridica o sprânceana si ma masoara din priviri.Un hohot de râs rupe tacerea si abea reuseste sa înteleg ce zice.

-As fi jurat ca ai pe cineva si astepti momentul potrivit sa îmi dezvalui si când colo aceeasi Angi pe care o cunosc...Ma mir cum nu mi-ai spus ca ti-ai mai gasit ceva volumtariat de facut...sincer ai scapat câteva domenii...spune printre chicoteli.

Rasuflu usurata,ma credea si nu se mai pune problema sa scot si alte minciuni pentru ca nu îmi doresc.Acum trebuie doar sa îi fiu pe plac înca o ora si pe urma sa îmi vad de viata mea "plictisitoare".Cartea ce am lasat-o aseara în atelier cuprinde multe informatii de care am nevoie.

Restul timpului am savurat cafeaua si am bârfit diverse.Nu a durat mult pâna ca telefonul ei sa sune si cineva sa o solicite.Meseria de PR (Piar evenimente) nu se întretinea cu una cu doua.Trebuia sa fie mereu pe faza si sa prinda cele mai tari evenimente.Dupa o scurta discutie cu vocea de la celalalt capat al firului atentia ei se îndreapta spre mine.

-Ai chef de putina distractie si bronz...zice dupa ce inchide apelul.

-Sincer cred ca stii raspunsul meu...spun cu gândul la carte.

-O luam de la capat Angi.Se deschide cea mai tare piscina in oraselul de langa noi si tu preferi sa lenevesti toata ziua in pat...De ce ai vrea sa ratezi asa ceva?!

-Pai pentru ca.. Hapciiiuuuu...Cred ca am racit...gasesc repede scuza.

-Da,da...bine cum zici tu dar cand ma întorc sper sa te gasesc in pat si cu un ceai fierbinte sub nas...ironizeaza ea si ridicându-se îsi face drum pe aleea ce duce spre iesire.

-Sa ma ti la curent cu starea ta de sanatate,daca ai nevoie de ceva ma contactezi...ridica ea mobilul în aer.

-Asa voi face...zic si o urmaresc cu privirea sa o vad plecata.

Nu vroiam sa stie ca în urma ei îmi voi lua si eu talpasita asa ca astept cumintica sa dispara din aria vizuala.Grabita si cu multe gânduri,îmbrac ceva lejer si pornesc pe jos spre atelier.